Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: Constantin Noica – de la antiexistenţă către fericire

12 Iulie 2021, 05:46

Motto: „Dintre toate roadele pamântului, omul e singurul care nu se coace niciodată. Nu există maturitate; doar tinereţe. Pentru societate e un dezastru: de aici conflicte, catastrofe şi inadecvări de tot soiul: ideologii şi ştiinţe perfecte pentru oamenii necopţi. Pentru ins e o binecuvântare: ramâne ingenuu toată viaţa.” – Constantin Noica

Luni, 12 iulie, se împlinesc 112 ani de la naşterea lui Constantin Noica, filosof, poet, eseist, publicist și scriitor. Prieten şi coleg de generaţie cu Eugène Ionesco, Mircea Eliade şi Emil Cioran, Noica a ales să rămână în ţară, a fost deţinut politic, apoi, în anii ’70, a fondat „Şcoala de la Păltiniş”, un concept care încuraja cultivarea spiritului uman prin studiul filosofiei și al științei.

Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909, la Vitănești, în județul Teleorman, într-o familie de aromâni, Grigore şi Clemenţa Noica.

Parcurge clasele gimnaziale la „Dimitrie Cantemir”, în Bucureşti, locuind în casa din Capitală a familiei, apoi, frecventează, între anii 1924 – 1928, clasele superioare de liceu la „Spiru Haret”, unde îl are ca profesor de matematică pe poetul Ion Barbu (Dan Barbilian). Se remarcă drept un elev remaracabil, fiind interesat, mai ales, de scrierile privind „lumea spiritului”.

În perioada liceului, debutează, în anul 1927, în revista instituţiei de învăţământ, „Vlăstarul”, cu eseuri care aveau să fie reunite în volumul său de debut, „Mathesis sau bucuriile simple”, apărut în anul 1934.

În anul 1928, obține bacalaureatul, apoi este admis la Facultatea de Filosofie și Litere din București, unde îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu, absolvind, în anul 1931, cu teza de licență „Problema lucrului în sine la Kant”.

Între anii 1931 şi 1932, s-a înrolat şi a satisfăcut stagiul militar la Batalionul de Vânători de Munte din Sinaia, apoi s-a angajat ca bibliotecar.

În anii 1932 – 1934, frecventează societatea culturală „Criterion”, unde, sub influența lui Nae Ionescu, prietenii lui Noica Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Eliade vor deveni, în timp, simpatizanți ai mişcării legionare. În schimb, Noica a rămas fidel ideii că lupta culturală și nu cea politică este calea pentru reînvierea culturală a României, aşa că va refuza, acum, apropierea de această mişcare, însă, mai târziu, va manifesta simpatii la adresa acesteia.

În anul 1933, va urma, timp de un an, cursurile Facultății de Matematică – pe care mai apoi le-a întrerupt la sugestia profesorului său de matematică din liceu, Ion Barbu, care i-a spus că nu este construit pentru asta.

În anul 1934, s-a căsătorit cu Wendy Muston, o englezoaică pe care a cunoscut-o întâmplător într-o excursie, dând astfel peste cap planurile tatălui său, care dorea să-l însoare cu tânăra Cesianu, care provenea dintr-o familie bună. S-a mutat la Sinaia unde a început să traducă romanele poliţiste ale lui Edgar Wallace, pentru editura Hertz.

În anul 1935, s-a îmbolnăvit de tuberculoză, a fost operat şi a rămas cu un singur rinichi.

În anul 1936, publică volumul „Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz și Kant”, în 1937, vede lumina tiparului cartea „De caelo”, apoi, în anii 1938 – 1939, pleacă la Paris cu o bursă a statului francez. Printr-o scrisoare trimisă din Franţa, Noica şi-a anunţat acum adeziunea la mişcarea legionară, gestul său fiind determinat de asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu.

 

În mai 1940, obţine, la București, doctoratul în filosofie, cu teza „Schiță pentru istoria lui „Cum e cu putință ceva nou?”.

În august 1940, va publica, într-un număr unic, revista „Adsum”, pe care o scrie singur și o finanţează din fonduri proprii. Aici, Noica va vorbi despre „martiriul mișcării legionare” prigonită de regimul Frontului Renașterii Naționale condus de regele Carol al II-lea. Însă către finalul anului, Noica se va dezice de mişcarea legionară, ca urmare a asasinatului lui Nicolae Iorga.

Între anii 1940 – 1944 se va afla la Berlin, în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German, aici frecventând în mai multe rânduri seminarul de filosofie al profesorului Martin Heidegger.

În această perioadă, alături de Constantin Floru și Mircea Vulcănescu, editează patru din cursurile universitare ale lui Nae Ionescu și anuarul „Isvoare de Filosofie”.

În anul 1942, i se naşte un băiat, Răzvan – cel care peste ani va lua calea monahismului, sub numele Rafail – şi în 1944 o fetiţă, Alexandra, însă, în postura de tată, Noica nu va excela, fiindcă trăind doar pentru spirit, va neglija de multe ori celelalte planuri ale vieţii.

De asemenea, în anul 1943, publică volumul „Două introduceri și o trecere spre idealism. Cu traducerea primei introduceri kantiene a Criticei Judecării”, iar în anul 1944, volumele „Pagini despre sufletul românesc” şi „Jurnal filosofic”.

Din cauza precipitării evenimentelor, este mobilizat, fiind declarat, însă, inapt medical, motiv pentru care este folosit ca translator, mai întâi în lagărul de prizonieri americani de la Timiş, iar în septembrie 1944, în lagărul de prizonieri germani din Craiova. Imediat după 23 august, i s-a propus, odată cu retragerea trupelor americane, plecarea peste ocean. Însă Noica a ales să rămână în ţară, afirmând, mai târziu: „[…] nu te poţi împlini decât aproape de originile tale. Este ceea ce ai căutat tu necontenit, cu încăpăţânare şi vigoare. E drept că o astfel de statornicie a unit sacrificii, pe care nu ai de ce să le regreţi acum, din moment ce ele erau, pe cât se pare, înscrise de la bun început în destinul tău şi care până la urmă s-au dovedit fertile. Nu ştiu dacă la tine e vorba de preştiinţă sau de instinct – cert e că tu ai înţeles dintotseauna ceea ce mie mi s-a părut multă vreme o extravaganţă sau chiar o nebunie: că a fi nu e cu putinţă, decât înăuntrul propriei tale etnii”.

După reforma agrară, familia Noica va pierde o mare parte din pământuri.

Între anii 1949 şi 1958, Noica are astabilit domiciliul obligatoriu la Câmpulung-Muscel, unde se reapropie de filosofie și îşi va contura principiile gândirii sale din anii care vor urma.

La 11 decembrie 1958, Constantin Noica a fost arestat, într-o perioadă în care mai mulţi intelectuali ai vremii, printre care îi amintim pe Dinu Pillat, Păstorel Teodoreanu, Alexandru Paleologu sau Nicu Steinhard, au împărtăşit aceeaşi soartă. Noica a fost acuzat de către comunişti de uneltire împotriva ordinii de stat, răspândirea de manuscrise cu caracter duşmănos şi a cărţilor legionarilor fugiţi din ţară, precum şi de ascultarea de posturi de radio străine cu comentarii duşmănoase la adresa regimului. Practic, filosoful era acuzat de faptul că a organizat seminarii în cadrul cărora a vorbit despre operele lui Goethe, Hegel, Cioran şi Eliade.

Noica va fi anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică, 10 ani de degradare civică, cu sancţiunea complemntară a confiscării averii. Împreună cu Noica vor fi arestați şi condamnaţi toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, cei aruncaţi în detenţie primind titulatura de „grupul Noica-Pillat”.

În anul 1962, îi este publicat volumul „Fenomenologia spiritului de GWF Hegel istorisită de Constantin Noica”.

Noica va executa la Închisoarea Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în 8 august 1964.

În anul 1965, se stabileşte la București, urmând să locuiască într-un apartament de două camere. Esre angajat ca cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române, iar în timpul liber va ține seminarii pe marginea filosofiei hegeliene, platonice sau kantiene, la care vor participa, printre alţii, Sorin Vieru, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu – ultimii doi angajaţi, pe atunci la Institutul de Istoria Artei.

În anul 1969, îi sunt publicate volumele „Douăzeci și șapte de trepte ale realului” şi „Platon: Lysis (cu un eseu despre înțelesul grec al dragostei de oameni şi lucruri)”, în anul 1970, este tipărită cartea sa „Rostirea filozofică românească”, iar în 1973, publică „Creație și frumos în rostirea românească”.

În anul 1974 cumpără un apartament în zona Romancierilor din cartierul Bucureştean Drumul Taberei, însă, în anul următor, se va stabili la Păltiniş, unde va trăi până la sfârşitul vieţii.

Tot în 1975, îi sunt publicate volumele „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești” şi „Despărțirea de Goethe”.

În anul 1976, Constantin Noica îl întâlnește, la o lansare de carte care a avut loc la Cluj-Napoca, pe Iustinian Chira – Maramureşeanul, episcop-vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, alături de care va ajunge la Mănăstirea Rohia, locul în care episcopul fusese stareţ, unde Noica va sta timp de trei zile. Despre cadrul natural și biblioteca vastă impresionante îi va povesti mai apoi prietenului său Nicolae Steinhardt, știind că gândul acestuia era de a se retrage la o mănăstire.

Revenind la Păltiniş, locuinţa lui Constantin Noica va deveni loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi. Însă pentru a avea acces la dialogurile cu Noica, doritorii erau obligaţi să cunoască franceza, engleza și germana, dar şi greaca veche şi latina. În plus, candidaţii trebuiau să fi lecturat volumele din cele „100 de cărţi obligatorii“, o listă de lucrări de la care se putea porni o discuţie serioasă, în opinia maestrului.

Toată activitatea de aici va fi reunită şi relatată în remarcabilul volum „Jurnalul de la Păltiniș”, al lui Gabriel Liiceanu, a cărui primă ediţie a văzut lumina tiparului în anul 1983.

Anii petrecuţi la Păltiniş vor fi prolifici şi pentru activitatea editorială a filosofului: în 1978, îi apar volumele „Sentimentul românesc al ființei” şi „Spiritul românesc la cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan”, în 1980 – „Povestiri despre om, după o carte a lui Hegel: Fenomenologia spiritului”, un an mai târziu – „Devenirea întru ființă, vol. I: Încercarea asupra filozofiei tradiționale; vol. II: Tratat de ontologie”, în 1984 – „Trei introduceri la devenirea întru ființă” şi, în fine, ultima sa apariţie editorială, în 1986 – „Scrisori despre logica lui Hermes”.

La finalul lunii noiembrie 1987, Noica a suferit un accident casnic stupid, a vrut să alunge un şoarece ce nimerise în camera lui, s-a împiedicat de marginea covorului şi a căzut. Ca urmare, Noica și-a fracturat șoldul și, câteva zile mai târziu a survenit o embolie care a dus la edem pulmonar, diagnosticat la Spitalul Clinic din Sibiu.

Constantin Noica trece la Domnul la 4 decembrie 1987, slujba înmormântării fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului, Crișanei și Maramureșului, dăuă zile mai târziu, la Schitul Păltiniș, conform dorinţei marelui filosof.

În anul 1988, i se acordă, postum, Premiul Herder, iar în anul 1990, este ales membru post-mortem al Academiei Române.

După anul 1989, unul dintre discipolii săi, Gabriel Liiceanu, s-a ocupat de reeditarea integrală a operelor lui Constantin Noica.

Opere postume: 1988 – „De Dignitate Europae”, 1990 – „Jurnal de idei” şi ”Rugați-vă pentru fratele Alexandru”, în 1992 – „Simple introduceri la bunătatea timpului nostru”, „Eseuri de duminică” şi „Introducere la miracolul eminescian”, în 1997 – „Manuscrisele de la Cîmpulung” şi 1998 – „Echilibrul spiritual. Studii și eseuri (1929-1947)” şi volumele de publicistică: în 1994 – „Semnele Minervei”, publicistică, volumul I, ediție de Marin Bucur, 1996 – „Între suflet și spirit, publicistică”, volumul II, ediție de Marin Bucur, 2003 – „Moartea omului de mâine”. Publicistică volumul III, ediție de Marin Bucur şi 2007 – „Despre lăutărism”

RADOR – Razvan Moceanu

Andreea Răsuceanu la Book Corner Librarium Cluj: Linia Kármán
Literatură 25 Martie 2024, 12:48

Andreea Răsuceanu la Book Corner Librarium Cluj: Linia Kármán

Miercuri, 27 martie 2024, începând cu ora 18.00, la Book Corner Librarium (B-dul Eroilor 15, Cluj-Napoca), va...

Andreea Răsuceanu la Book Corner Librarium Cluj: Linia Kármán
Astăzi este ziua de naștere a Anei Blandiana, căreia îi urăm la mulți ani!
Literatură 25 Martie 2024, 11:46

Astăzi este ziua de naștere a Anei Blandiana, căreia îi urăm la mulți ani!

În perioada 25-29 martie, difuzăm emisiunea „ Vorba de cultură ” cu ANA BLANDIANA . De luni 25 martie...

Astăzi este ziua de naștere a Anei Blandiana, căreia îi urăm la mulți ani!
S-a stins din viață criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu
Literatură 23 Martie 2024, 20:08

S-a stins din viață criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu

S-a stins din viață Nicolae Manolescu, cel mai important critic și istoric literar român de după Al Doilea Război...

S-a stins din viață criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu
"Noaptea de poezie" de la Teatrelli a primit aplauze îndelungi. Înregistrarea este disponibilă pe site-ul Radio România Cultural
Literatură 22 Martie 2024, 11:58

"Noaptea de poezie" de la Teatrelli a primit aplauze îndelungi. Înregistrarea este disponibilă pe site-ul Radio România Cultural

Poeții  Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Ligia Keșișian  și  Sorin Gherguț, alături de artiștii ...

"Noaptea de poezie" de la Teatrelli a primit aplauze îndelungi. Înregistrarea este disponibilă pe site-ul Radio România Cultural
Întâlnire cu Bogdan Suceavă la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Literatură 22 Martie 2024, 11:17

Întâlnire cu Bogdan Suceavă la Librăria Humanitas de la Cișmigiu

  Astăzi, 22 martie 2024, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (B-dul Regina Elisabeta 38, București), va...

Întâlnire cu Bogdan Suceavă la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Andreea Răsuceanu în Bulgaria. Evenimente dedicate ediției în limba bulgară a romanului O formă de viață necunoscută
Literatură 21 Martie 2024, 18:16

Andreea Răsuceanu în Bulgaria. Evenimente dedicate ediției în limba bulgară a romanului O formă de viață necunoscută

În perioada 2-7 aprilie 2024, Andreea Răsuceanu se va afla într-un turneu în Bulgaria, destinat promovării...

Andreea Răsuceanu în Bulgaria. Evenimente dedicate ediției în limba bulgară a romanului O formă de viață necunoscută
„Noaptea de Poezie” în direct la Radio România Cultural, cu Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, George Mihăiță și Mircea Vintilă
Literatură 21 Martie 2024, 00:05

„Noaptea de Poezie” în direct la Radio România Cultural, cu Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, George Mihăiță și Mircea Vintilă

 Joi, 21 martie 2024, de la ora 19.00, la CREART - SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari, nr. 7),...

„Noaptea de Poezie” în direct la Radio România Cultural, cu Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, George Mihăiță și Mircea Vintilă
Lansarea integralei dramaturgiei lui Eugène Ionesco de Ziua Internațională a Francofoniei
Literatură 20 Martie 2024, 16:16

Lansarea integralei dramaturgiei lui Eugène Ionesco de Ziua Internațională a Francofoniei

Grupul Editorial Nemira lansează de Ziua Internațională a Francofoniei, în premieră, integrala dramaturgiei lui Eugène...

Lansarea integralei dramaturgiei lui Eugène Ionesco de Ziua Internațională a Francofoniei
Ascultă live

Ascultă live

09:00 - 11:00
Orașul vorbește
Ascultă live Radio România Cultural
07:20 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
09:05 - 10:00
DEDICAȚII MUZICALE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
07:03 - 10:00
Bună dimineaţa Transilvania
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru