EPISOD 4 - Priviri noi peste lumea veche. Cu scriitoarea Ioana Pârvulescu | PODCAST

Ioana Pârvulescu: “Pentru tineri, interbelicul a fost o epocă extrem de fertilă, pentru că ei au putut dobândi acea libertate pe care părinții și bunicii lor nu o avuseseră”

În episodul de astăzi, Anca Mateescu și Ioana Pârvulescu aduc în discuție modul în care bucureștenii își petreceau timpul liber în perioada interbelică. Tinerii, mai ales, se bucurau de o libertate nou-descoperită, diferită de cea a generațiilor anterioare. Printre distracțiile acestora se numărau ieșirile la ștranduri, precum celebrul Lido cu valuri artificiale, sporturile de echipă, echitația și drumețiile la munte. De asemenea, automobilismul și călătoriile cu trenul rapid, însoțite de o atmosferă cosmopolită, erau experiențe ce defineau epoca.

“Adulții aveau și ei o varietate enormă de a-și umple timpul liber. Hai să începem cu un mod nobil de a-ți umple timpul liber, și anume librăriile, care erau foarte multe în Bucureștiul interbelic și cunoscute, în care scriitorii se întâlneau, în care Lovinescu consemnează întâlnirile cu diverși alți scriitori. Deci era un loc de întâlnire extrem de căutat.(…) Unul dintre obiceiuri era promenada, plimbarea. Și știm că exista plimbarea pe Calea Victoriei, iarăși la Călinescu de data asta, în Enigma Otiliei, știm că Aurica voia să se mărite, să-și întâlnească mirele, mergând pe Calea Victoriei. Pentru că toată lumea se întâlnea cu toată lumea pe Calea Victoriei.”

Atmosfera interbelică din București era animată de lăutari, artiști de muzică ușoară și cofetării celebre, precum Nestor și Capșa, care atrăgeau iubitorii de deserturi și băuturi rafinate. Leul și Cârnatul era un restaurant în care un cârnat costa un leu, de aceea se numea așa. Parcurile Cişmigiu și Herăstrău erau locuri de socializare apreciate, iar influențele occidentale și discuțiile literare completau peisajul cultural vibrant al orașului.