EPISOD 2 - Priviri noi peste lumea veche. Cu scriitoarea Ioana Pârvulescu | PODCAST

Ioana Pârvulescu: “Dacă ar fi să aleg un loc al intersecției tuturor pașilor oamenilor mari de cultură, acesta ar fi Teatrul Național”

În episodul de astăzi, discuția dintre Anca Mateescu și Ioana Pârvulescu se axează pe perioada Belle Époque, cu accent pe simbolurile arhitecturale și culturale din acea epocă, precum Palatul Poștei sau Ateneul Român. Un loc aparte în poveste îl are Teatrul Național din București, cu istoria și simobolistica sa. Ioana Pârvulescu vorbește despre rolul acestor edificii în viața culturală a orașului, dar și despre declinul lor, punctând momentele istorice care au condus la distrugerea și uitarea unor valori arhitecturale din București.

“Aici, ca să spun doar un eveniment din nenumăratele pe care le-a văzut Teatrul Național, și-a trăit seara de triumf absolut Caragiale cu O scrisoare pierdută. Asta s-a întâmplat într-o marți, 13 noiembrie 1884, Caragiale era superstițios, dar iată că marți 13 i-a adus noroc. Am citit în amintirile lui ID Suchianu despre această seară, care se pare că a fost cu adevărat nemaipomenită. Sala era plină ochi, venise Regina, care a stat până la sfârșit și dădea tonul aplauzelor. De obicei, Regina pleca după scurt timp sau după un act, dar atunci a stat până la sfârșit.”

De-a lungul timpului, Teatrul Național a găzduit numeroase personalități culturale, de la actori celebri precum Sarah Bernhardt și Constantin Nottara, până la figuri literare, ca Eminescu și Maiorescu. După bombardamentele din Al Doilea Război Mondial, care au avariat clădirea, teatrul a fost, în final, distrus de regimul communist, în 1945, în ciuda opoziției unor intelectuali, printre care și Tudor Arghezi.