Conferința susținută de Simona Răuță, Alex Radu, Justin Baroncea și Silviu Pădurariu propune un dialog interdisciplinar asupra spațiului expozițional
14 March 2017
Ion Bogdan Ștefănescu, într-un recital inedit la Round Table București
14 March 2017

Persecutarea artiştilor la nivel mondial, în 2016

Urmărirea atentatelor împotriva libertăţii artistice în întreaga lume – este lupta  pe care ONG-ul  Freemuse o poartă de la înfiinţare, în 1998. Fondată de danezul  Ole Reitov, în asociaţie cu Unesco, Freemuse contorizează în fiecare an atacuri ale căror victime sunt muzicienii, cineaştii sau artiştii plastici. De o parte,  sunt violenţele fizice (asasinate, încarcerări, torturi); de cealaltă parte – cenzura. Dacă cifrele în sine se constituie într-o declaraţie,  ONG-ul readuce aminte că acestea reflectă numai informaţiile pe care membrii săi au reuşit să le adune. În consecinţă, rezultatele reflectă mult mai puţin din ceea ce se întâmplă în realitate.

Conform cu ultimul lor raport, 1028 de atacuri au fost înregistrate în 2016 iar muzicienii au reprezentat cea mai mare parte din victimele atacurilor fizice. Anul trecut a fost marcat de asasinarea a doi muzicieni, Amjad Sabri din Pakistan şi Pascal Treasury Nshimirimana din  Burundi, precum şi execuţia unui băiat de 15 ani de către Organizaţia Stat Islamic pentru că  asculta muzică occidentală.

Iranul se află în fruntea listei negre ce cuprinde cele mai multe violenţe fizice; acolo s-a înregistrat încarcerarea a 19 artişti. Urmează Turcia, Egiptul, Nigeria, China şi Rusia.

În ce priveşte cenzura, Ukraina este în capul listei, cu 557 de acţiuni înregistrate. Situaţia se explică parţial prin interzicerea a numeroase filme ruseşti, pornind din 2014. După Ukraina vin Kuweit, China, Egiptul şi India. În 2016, cinematografia a fost  zona artistică cea mai cenzurată, la nivel internaţional.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *