Inteligența artificială, roboții și etica viitorului
4 June 2019
Importanța tehnologiilor asistive în viața persoanelor cu deficiențe de auz și vedere
5 June 2019

Pastila antistres: DEPRESIA LA ADOLESCENȚI – partea întâi

Am să încep astăzi o serie de „Pastile” dedicate adolescenței și problemelor specifice acesteia. 

Potrivit Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din S.U.A., aproximativ unul din cinci adolescenți are o boală diagnosticată de sănătate mintală și aproape o treime prezintă simptome de depresie.

De asemenea , depresia este principala cauză de îmbolnăvire în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani în conformitate cu cel mai recent raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), document care arată și că a treia cauză de deces la nivel mondial în rândul acestui segmentului de vârstă o reprezintă sinuciderile.  

Cauzele apariției depresiei la adolescenți sunt în general de natură socială. Aceștia pot dezvolta această afecțiune ca urmare a unei situații școlare nefavorabile, a unei relații tensionate cu prietenii sau cu părinții, sau ca urmare a unor evenimente ce le afectează familia cum ar fi divorțul dintre părinți sau decesul unui dintre părinți etc. 

Simptomele depresiei la adolescenți nu sunt întotdeauna ușor de identificat, deoarece ele sunt frecvent interpretate ca un comportament de adolescent normal. Apoi, de cele mai multe ori adolescenții nu își înțeleg emoțiile și nici nu aleg să le exprime deschis în fața prietenilor sau în fața adulților. Este posibil ca aceștia să nu fie conștienți de simptomele depresiei și să nu caute ajutor. Semnele de avertizare timpurie pot include: iritabilitate, oboseală, modificări ale tiparelor de somn, modificări ale tiparelor alimentare, retragerea socială și / sau furie.

Caracteristica definitorie a unui episod depresiv major este o perioadă de cel puțin două săptămâni în care să existe fie starea depresivă, fie pierderea interesului în aproape toate activitățile pe care adolescentul le desfășura până atunci. 

Perioada de două săptămâni reprezintă o schimbare în funcționarea adolescentului. În plus față de cele două stări menționate, trebuie identificată, conform DSM-V (Manualul de Diagnostic şi Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale, Ediţia a V-a) la tânărul de lângă noi, prezența a minimum trei dintre simptomele următoare:

  • Prezența tulburărilor alimentare (și aici mă refer la observarea cum greutatea corporală și aspectul fizic suferă modificări, ca urmare a lipsei de interes față de propria persoană, a creșterii sau scăderii apetitului)
  • Prezența tulburări de somn
  • Lentoare psihomotorie
  • Senzații accentuate de oboseală
  • Prezența sentimentului de vinovăție
  • Capacitate de concentrare diminuată
  • Prezența gândurilor morbide
  • Prezența ideilor sinucigașe

Mă leg de ultimele simptome menționate și subliniez că depresia este o condiție gravă care necesită tratament. 

Nu mai așteptați dacă suspectați elemente de depresie la adolescenții de lângă voi- intervenția timpurie este cel mai bun instrument spre vindecare. În plus față de tratamentul profesional din cabinetul de psihologie sau/și psihiatrie, există câteva lucruri pe care le puteți face acasă pentru a vă ajuta adolescentul: 

  • Concentrați-vă pe ascultare lui: – prelegerile dumneavoastra despre o viață mai bună sau mai corectă nu vor face depresia să dispară, dar ascultarea activă și empatică stabilește o legătură și oferă suport emoțional. 
  • Faceți o prioritate din comunicarea 1 la 1. Simplul fapt de a vă face timp să vorbiți în fiecare zi ajută adolescentul să se reconecteze și să caute ajutor în loc să își internalizeze sentimentele și să le ascundă făcând astfel intervenția aproape imposibilă. 
  • Declarați război izolării sociale. Petreceți timp cu adolescentul în activității din afara casei. Încurajați-l pe adolescent să se adreseze prietenilor apropiați și să se angajeze în activități de interes cu alți tinerii de vârsta lui.
  • Conectati-vă cu adolescentul din voi și identificați acolo nevoile, durerile, năzuințele și visurile voastre iar apoi priviți-l pe adolescentul din fața dumneavoastră. 

Echilibrul emoțional care se va construi prin aceste metode nu va aparține doar adolescentului, ci va impacta întreaga familie și o va ajuta să treacă de această perioadă complexă și plină de riscuri. 

Voi continua acest subiect în emisiunea următoare. Până atunci însă, acordați timp adolescentului din viața dumneavoastră – timp, emoție și ascultare activă.

Aceasta a fost „Pastila” de astăzi.

O zi frumoasă vă doresc!

Cu bine!

Realizator: Roxana Alexandra POPA – Psiholog clinician și psihoterapeut

www.authenticmind.ro

Rubrică coordonată de Mihaela GHITĂ


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *