Eva Ruth Wemme: Până acum literatura română nu a avut locul ei în Germania
22 March 2019
O carte pe zi: Despre adevăr şi iubire
24 March 2019

O carte pe zi: Magicianul Carpentier

Realizator Valentin Protopopescu

Sîmbătă, 23.03.2019, în emisiunea Răsfăţ matinal:  Magicianul Carpentier

Alejo Carpentier, Paşii pierduţi, traducere de Dan Munteanu Colán, Editura Curtea Veche, Bucureşti

O întîmplare, fireşte, oricînd convertibilă în fapt narativ de geniul scriitorului, îl conduce pe cubanezul Alejo Carpentier la a rescrie istoria fabuloasă şi mitică a Americii latine, fie şi într-o secţiune particulară a ei, cea atribuibilă Venezuelei şi fluviului Orinoco. Carpentier procedează aidoma altui confrate, doar că din Uruguay: Eduardo Galeano, cel care a dat o formidabilă descripţie epică Americii de Sud, în romanul-fluviu Memoria focului. Şi tot ca şi Galeano, cubanezul mitologizează intens, reinterpretînd faptele istorice şi topindu-le într-o proză de un lirism special.

Toate acestea se petrec în romanul Paşii pierduţi, carte apărută în româneşte într-o traducere de zile mari, cea semnată de Dan Munteanu Colán, sub egida Editurii Curtea Veche din Bucureşti.

O povestire atinsă de aripa geniului carpenterian, ca şi Concert baroc, Recursul la metodă, Harfa de iarbă, Secolul luminilor, Ritualul primăverii. Dar aici artistul cubanez are ca pretext al digresiunilor mitologizante o călătorie reală, întreprinsă de autor în Venezuela. Eroul cărţii, alter ego al scriitorului, devine un fel de Lope de Aguirre convertit la moralitate, dar nu mai puţin conchistador, doar că în plan muzical, deoarece căutarea are ca ţel găsirea unui instrument primitiv, aparţinînd unor triburi necunoscute. Pretextul acestui voiaj este reconfigurarea mnezică a istoriei latino-americane din perspectivă venezueleană, cu o descindere magică la origini, într-un timp al copilăriei băştinaşilor, încă neatinşi de apăsarea limbajului articulat. Timp şi spaţiu sînt aşadar abolite, trase într-o dimensiune confuză şi poetică, plină de un cromatism crepuscular.

Fraza barocă şi muzicalitatea de Stradivarius a lui Alejo Carpentier abat atenţia de la ce spune la cum spune artistul, iar lectura paginilor sale devine un ritual de purificare estetică, o gimnastică mentală juruită frumuseţii şi purităţii. Iată de ce a citi Paşii pierduţi constituie un exerciţiu pentru iniţiaţi, o atletică a celor care s-au îndrăgostit iremediabil de magia carpenteriană.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *