Intrare liberă pentru poeți la filmul Paterson, de Jim Jarmusch Mircea Dinescu, invitat special
14 februarie 2018
Teatrul Colibri Craiova prezintă trei spectacole marca ACT București, în lunile februarie, martie, aprilie
14 februarie 2018

NICOLAE MĂRGINEANU – Un psiholog în temnițele comuniste

 

Teatrul Național Radiofonic organizează luni, 19 februarie 2018, de la ora 16.00, la clubul Ramada-Majestic, de pe Calea Victoriei din București, audiția cu public a spectacolului-document prezentat în premieră – NICOLAE MĂRGINEANU – Un psiholog în temnițele comuniste – scenariu de Cristina Anisescu. Adaptarea radiofonică: Ion Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Dinu Mărgineanu. În distribuție: Damian Victor Oancea, Maria Ploae, Oana Maria Mărgineanu, Armand Calotă, Mihai Niculescu, Radu Bânzaru, Constantin Bărbulescu, Julieta Strâmbeanu, Nicolae Mărgineanu, Matei Tiron Micşunescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duțu. Spectacolul va fi difuzat marți, 20 februarie 2018, de la ora 19.00, la Radio România Cultural și sâmbătă, 24 februarie 2018, de la ora 23.00, la Radio România Internațional, în cadrul proiectului Biografii, memorii.

Printre numeroşii intelectuali arestaţi după instaurarea regimului comunist în România, a fost şi Nicolae Mărgineanu, unul dintre cei mai importanți psihologi din țară, profesor la Universitatea din Cluj. Aflat în plină afirmare profesională, cu studii de perfecţionare în cele mai importante universităţi din Europa şi Statele Unite, cu 12 cărţi de psihologie publicate, Nicolae Mărgineanu a fost arestat și apoi condamnat la 25 de ani temniţă grea. Din momentul arestării, viaţa personală şi cariera i-au fost ireversibil fracturate. Cărţile lui au fost interzise, numele nu i-a mai apărut în nicio publicaţie. În loc să scrie cărţi de specialitate, Nicolae Mărgineanu, „psihologul cu cea mai completă pregătire pe plan internaţional” – cum îl numea renumitul psiholog american Gordon Allport – era acum închis şi anchetat cu brutalitate, constrâns să dea declaraţie după declaraţie, despre pretinsa lui vinovăţie faţă de politica partidului comunist. Atât ancheta, cât şi procesul în care a fost implicat, au reprezentat o înscenare.

Nicolae Mărgineanu s-a născut la 22 iunie 1905, în comuna Obreja, judeţul Alba, într-o familie de ţărani credincioşi. A urmat şcoala primară în sat și liceul la Blaj. În anul 1924, a devenit student al Facultății de Litere şi Filosofie, specialitatea psihologie, a nou-înfiinţatei universităţi româneşti din Cluj. La 27 de ani a devenit doctor în filosofie al Universităţii din Cluj, specialitatea psihologie, cu menţiunea „magna cum laude”. Susţinut de mentorul său, profesorul Ştefănescu-Goangă, Nicolae Mărgineanu a urmat succesive stagii de pregătire postuniversitară la universităţile din Viena, Leipzig, Hamburg şi Berlin. A câștigat bursa Fundației Rockefeller și a făcut doi ani de pregătire în marile univesități americane: Harvard, Yale, Columbia, Chicago si Duke, cu cei mai prestigioși psihologi ai vremii: Gordon Allport, Louis Thurstone sau Hadley Cantril. Cu o asemenea formaţie profesională, de cel mai înalt nivel, a revenit în țară, la mijlocul anilor ’30, și a fost numit şef de lucrări la Institutul de Psihologie, apoi conferenţiar la catedra de Psihologie a Universităţii din Cluj. La începutul anilor ’40, a publicat lucrări importante pentru psihologia aplicată: Psihologia franceză contemporană, Elemente de psihometrie, Psihotehnica, precum şi cartea sa de căpătâi: Psihologia persoanei, pe care a dedicat-o mentorului său, Gordon Allport, de la Universitatea Harvard. În ţară contribuise, alături de profesorii Dimitrie Gusti, I.C. Parhon, Emil Petrovici şi alţii, la reînfiinţarea Societăţii „Amicii Americii”. Însă atunci, la modă era ARLUS – Asociaţia de prietenie cu Uniunea Sovietică, agreată de regimul comunist. Deoarece îşi făcuse studiile în Statele Unite şi avea relaţii importante şi în lumea universitară, şi în cea diplomatică, primul-ministru Petru Groza i-a cerut să pledeze pe lângă Comisia Americană de Control, pentru retrocedarea integrală a Transilvaniei către România, iar Nicolae Mărgineanu, un patriot cu fapta, s-a achitat cu succes de această delicată misiune.

Imitând modelul sovietic, Partidul Comunist a început procesul de distrugere metodică a României. La Universitatea din Cluj, profesorii indezirabili noului regim – Ştefănescu-Goangă, Lucian Blaga, Silviu Dragomir, Ioan Lupaş, Nicolae Mărgineanu şi alţii sunt daţi afară din Universitate. În 14 aprilie 1948, Nicolae Mărgineanu a fost arestat. A fost anchetat cu metode specifice regimului totalitar comunist: bătaie şi tortură fizică şi psihică. Capetele de acuzare: că a fost bursier Rockefeller şi că era vicepreşedinte al societăţii „Amicii Americii”. Faptul că, la cererea prim-ministrului Petru Groza, a pledat pentru retrocedarea Ardealului pe lângă Comisia Aliată de Control a părţii americane, de asemenea, s-a întors împotriva lui: a fost acuzat de spionaj şi trădare naţională. După mai bine de 7 luni de anchetă, Nicolae Mărgineanu a fost inclus într-un „lot” cu alţi 11 deţinuţi și din cei 25 de ani, la cât a fost condamnat, a făcut efectiv 16. A trecut prin închisorile: Aiud, Jilava, Pitesti, Cluj şi Gherla. A suferit, ca toţi deţinuţii politici din închisorile noastre, de frig şi de foame, de lipsa aerului şi de lipsa apei cu care să se spele, de lipsa toaletei, a medicamentelor şi a îngrijirilor medicale. Pe 27 iunie 1964, Nicolae Mărgineanu a fost eliberat din închisoarea din Aiud. Nu a mai fost niciodată reintegrat în învăţământ. Abia a obţinut un post de documentarist la Biblioteca Academiei, Filiala Cluj. Nu i s-a mai permis însă, să se întoarcă la catedra de psihologie. În schimb, a fost invitat cu multă căldură, să predea, ca profesor asociat, la universităţile din Kőln, Bonn şi Hamburg. După numai patru ani de la ieşirea din temniţa comunistă, a publicat Natura ştiinţei. Doi ani mai târziu, volumele Psihologie şi literatură şi Sub semnul omeniei, apoi Condiţia umană, iar în 1975, Psihologie logică şi matematică. A lucrat cu frenezie, încercând să recupereze timpul care îi fusese pe nedrept furat. S-a rugat lui Dumnezeu să-i mai dea de trăit încă 16 ani, adică atâţia cât a fost închis. Și ruga sa a fost auzită: Dumnezeu i-a mai dat exact 16 ani. A murit în 13 iunie 1980, la Cluj. Spera într-un proces drept, făcut acelora care le-au făcut lor un proces atât de nedrept. După căderea regimului comunist, la cererea familiei, procesul lui a fost rejudecat. În 26 martie 1998, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul în anulare şi a dispus achitarea celor condamnaţi. Însă niciunul dintre ei nu mai era în viaţă. O stradă din Cluj îi poartă numele, iar un amfiteatru al facultăţii de psihologie din Cluj se numeşte acum „Nicolae Mărgineanu”. Majoritatea cărţilor lui de psihologie, interzise ani de-a rîndul, sunt reeditate şi își găsesc calea firească spre librării și biblioteci.

După 1989, s-au publicat memoriile lui Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre şi închisori, iar în 2002, a apărut ediţia completă, cu titlul Mărturii asupra unui veac zbuciumat. În anul 2006, a apărut la editura Polirom, cartea: Nicolae Mărgineanu. Un psiholog în temnițele comuniste. Documente preluate din arhiva CNSAS, scrisă de Cristina Anisescu. Aceste volume au stat la baza spectacolului radiofonic pe care îl propunem în premieră, cazul Nicolae Mărgineanu reprezentând una dintre zecile de mii de înscenări prin care regimul comunist a distrus sistematic viaţa normală din România.

Un spectacol-document – realizat în seria Biografii, memorii – care prezintă scene din viața lui Nicolae Mărgineanu: de la anii de școală din Blaj, la viața universitară clujeană și apoi la stagiile de studii în străinătate. Nu lipsesc, în mod evident, momentele dramatice trăite în închisorile comuniste, relatate cu detașarea pe care i-a oferit-o experiența de psiholog. Regia artistică este semnată de reputatul producător și regizor de film Nicolae Dinu Mărgineanu, fiul marelui psiholog Nicolae Mărgineanu.

Magda Duțu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *