Un singur drum- cel al artei, Roxana Păsculescu
3 May 2019
Europa noastră, de Dan Manolache
11 May 2019

Nici doar grafică, nici doar poezie

Despre Frumoasele dezechilibre am aflat prima dată, semn al existenței noastre virtuale, de pe pagina de fb a lui Mircea Moroianu, din lista scurtă a preocupărilor sale care îi construiau acestuia profilul. În urmă cu câteva zile, am descoperit însă, că Frumoasele dezechilibre este, cel puțin acum – titlul unei cărți, care s-a construit, suflu cu suflu, pe fb?  Frumoasele dezechilibre a căpătat deci, acum, și corp, și materialitate, după ce mai întâi de toate a fost …idee. Cartea lui Mircea Moroianu este limpede, un drum de autocunoaștere, un proces în desfășurare, din care unii dintre lectori văd poate, incomplet, doar acest obiect, de altfel, bine conceput, rezultatul colaborării cu Editura Datagroup.

Cu Mircea Moroianu am avut în timp, trei întâlniri punctuale și fiecare dintre acestea mi-a dezvăluit câte puțin din desenatorul, creatorul, vorbitorul – Mircea Moroianu. Ca desenator, Mircea Moroianu este categoric, lapidar; au dovedit-o lucrările sale pe care le-am văzut expuse la București, mai întâi, la Artfooly Gallery și apoi, la Galateca (We are connected, desen și veșmânt urban). Desenul simplu, concis, de concept -ne propunea ca subiecte importante în viață, dar și vizual: prietenia și dragostea, camaraderia și atașamentul.

Cu Frumoasele dezechilibre pătrundem însă, în lumea mai largă, poate mai explicită a lui Mircea Moroianu, pentru că versurile sale, ”poezie urbană” cum le denumește autorul lor –sunt acompaniate de arta grafică a poetului. În parte, am recunoscut desenul lui Mircea Moroianu văzut în expozițiile deja menționate. Linia subțire, modulată nepretențios vorbește și aici despre tema cuplului și a iubirii. Unele poezii însă, au căpătat ”culoare”. Autorul a asociat anumite poeme cu o grafică în care există un roșu, un verde și poate chiar mai multe culori, aproape deloc amestecate, lângă negru ori alb; nu le-aș denumi însă, picturi, căci și în aceste expresii plastice se simte tot ductul pe care îl urmărește cu predilecție, autorul lor.

Poezia, ca de altfel și desenul lui Mircea Moroianu își caută, ”în ideea că pasiunea pentru artă leagă prietenii durabile”, auditoriul potrivit.

Roxana Păsculescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *