TIMPUL PREZENT – invitat istoricul Cristian Vasile
6 November 2017
Idei in nocturnă. Pagini de Istorie: Invitaţi, prof.univ.dr. Virgiliu Ţârău şi prof.univ.dr. Cosmin Popa
7 November 2017

La 1918, între Opera Română din Cluj şi naşterea Hollywood-ului transilvan a existat o legătură strânsă – Interviu cu Varga Attila, doctor în istorie, cercetător ştiinţific la Institutul „George Bariţiu” din Cluj al Academiei Române de Oltea Şerban-Pârâu

„Hollywood-ul transilvan s-a născut în 1914, de fapt, la începutul primului război mondial. Janovics Jenő, directorul Operei din Cluj, a turnat aici 66 de filme pe care le-a difuzat ulterior în toată lumea.”

OSP – În 2019 se întâmplă Centenarul Operei Române din Cluj, așa cum o știm noi acum,. Domnule Varga Attila povesteați despre acea perioadă și despre directorul de atunci al Operei din Cluj.

Varga Attila – Janovics Jenő a fost directorul Operei din Cluj în anul 1918. Ulterior, chiar dacă s-a înființat Opera Română, odată cu Marea Unire, Janovics Jenő, pentru că despre el vorbim, a devenit director la Opera Maghiară, dar legăturile dintre cele două instituții au rămas foarte strânse. Janovics Jenő s-a mai remarcat, în paralel cu activitatea sa la Operă, ca şi creator al Hollywood-ului transilvan, el realizând aici 66 de filme pe care le-a difuzat mai apoi în toată lumea. 

 

***

„Lucrăm la o istorie, dar și la o revistă în care să prezentăm Opera din Cluj așa cum este ea”

OSP – Într-adevăr o poveste foarte frumoasă care se leagă cu  începuturile Operei din Cluj. Înțeleg că vă ocupați de conturarea unei istorii a Operei Române din Cluj, de data aceasta, cu ajutorul secției clujene a Academiei Române?

Varga Attila – Sigur. În contextul Centenarului de anul viitor, ne-am gândit că ar fi foarte oportun să facem o colaborare inter instituții. În istoria Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române care, de asemenea, se pregăteşte pentru aniversarea Centenarului, n-a mai existat un asemenea parteneriat cu Opera Națională care, ştim deja, este un veritabil Templu al Culturii Transilvane. În consecinţă, ne-am gândit să creăm o punte de legătură, respectiv să lucrăm la niște proiecte comune și astfel s-a conturat şi perspectiva de a publica o Revistă a Operei, mai ales că unul din Patriarhii Operei Române din Cluj, cel de-al doilea director – Dimitrie Popovici Bayreuth – a dorit el însuşi să lucreze la o asemenea publicaţie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *