DOCUMENTAR: Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet – o formă de justiţie împotriva uitării
20 June 2019
Pierderea partenerului de viață – InterActiv, 21 iunie 2019
21 June 2019

Izvoare de filosofie:Cum e cu putință ceva nou? Cercetarea filosofică românească între erudiție interpretativă și creație conceptuală (partea a-II-a)

Dacă ar trebui să raportăm la anumite figuri geometrice activitatea filosofilor, atunci ideea de cerc pare a descrie cel mai bine eforturile lor reflexive și contemplative. Căci, așa cum remarca celebrul matematician și filosofie Alfred North Whitehead, întreaga filosofie europeană poate fi văzută în cerc, ca o înșiruire de note de subsol la dialogurile lui Platon.

Opinia lui Whitehead, susțin istoricii filosofiei, nu este deloc paradoxală, întrucât pe masa de lucru a filosofilor stau și astăzi aceleași teme și probleme insolubile enunțate de Platon înainte de era creștină, încă din sec. al IV-lea.

Daca așa stau lucrurile, atunci ne putem întreba, așa cum o făcea Constantin Noica într-o lucrare de tinerețe apărută în 1940, cum e cu putință ceva nou în filosofie? Este oare filosofia doar un comentariu exegetic la ceea ce s-a spus deja, o interpretare savantă și erudită ce se învârte în același cerc de probleme sau produce noi concepte, noi cunoștințe și noi metode de lucru similare activităților de cercetare din știință? În fond, se întreba Noica, există un specific al cercetărilor de tip filosofic și, dacă răspundem afirmativ, care ar fi acesta?

Aceste întrebări nu sunt, cum ar părea la prima vedere, retorice. Ele au devenit tot mai actuale pe măsură ce activitatea de reflecție și contemplație filosofică s-a instituționalizat, adică s-a profesionalizat în institute de cercetări cu profil filosofic, atât la nivel universitar, cât și academic. Simplu spus, astăzi nu vorbim doar despre creativitate și performanțe individuale în filosofie, ci și despre o creativitate filosofică colectivă măsurabilă, ce se desfășoară în organizații de profil. Creativitatea individuală în filosofie gândită secole de-a rândul ca o emanație inefabilă, este  astăzi evaluată după criterii cantitative riguroase ce corelează obligațiile ce decurg din fișă postului, cu eforturile individuale ale „angajatului-filosof”. Așa se explică de ce, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, practica filosofică academică actuală privilegiază reflecția sistematică, bazată pe distincții conceptuale și metode riguroase, pe analize și clarificări logice și metodologice, pe argumentare și cercetare critică aplicate atât temelor clasice, „platoniciene”, cât mai ales provocărilor generate de stilul nostru actual de viață.

Ce sens mai au astăzi distincțiile dintre „filosoful social politic”, „filosoful didactic” și „filosoful propriu-zis”, pe care le propunea Mircea Vulcănescu pentru a înțelege complexitatea gândirii românești din perioada interbelică? Care este profil intelectual actual al filosofului cercetător? Ce obligații îi sunt fixate prin fișa postului și care se desfășoară în mod efectiv cercetarea filosofică „planificată”? Care sunt criteriile și instrumentele de evaluare a activității de cercetare filosofică? Ce contează mai mult în evaluare, cărțile apărute în spațiul public ori articolele publicate în revistele de specialitate? Este cercetarea filosofică a variantă a muncii de cercetare științifică? Care sunt domeniile de „avangardă” în cercetarea filosofică și ce fel de mecanismele trebuie accesate pentru obținere de granturi? Mai există „cercetare liberă” în filosofie?  Cum are loc cercetarea filosofică în Institutul de cercetări filosofice și psihologice „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române? Care sunt standardele de acceptare a articolelor ce apar în revistele de specialitate publicate de acest institut?

Acestea sunt, în principal, întrebările pe care le vom adresa, în două ediții succesive ale Izvoarelor de filosofie, dlui Dragoș Popescu, cercet. șt. dr. gradul I la Institutul de filozofie și psihologie ”Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, unul dintre cei mai harnici și erudiți filosofi din tânăra generație de gânditori români. Domnia sa a semnat mai multe cărți de autor și zeci de articole de specialitate din domeniul logicii și al filozofiei, totodată este traductor de filosofie din germană și, deopotrivă, coordonator, alături de acad. Alexandru Surdu, al impresionantei lucrări de sinteză Istoria logicii românești. Invitatul nostru este, simultan, redactorul șef al prestigioaselor reviste de specialitate: „Revista de filosofie” și „Revue Roumanie de Philosophie.

Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, când vom difuza cele două ediții consecutive dedicate cercetării filosofice românești, vineri 14 iunie 2019 și, respectiv vineri 21 vineri 2019, între orele 21.10-22.00.

Realizator: Constantin Aslam

Conexiuni:

http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/
https://www.facebook.com/izvoaredefilosofie.descopera

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *