Globul din Times Square, o tradiţie ce datează din 1907
31 December 2016
60 de ani de la înfiinţarea Televiziunii Române
31 December 2016

Istoria șampaniei

Consumata cu placere in intreaga lume, sampania a participat la mai multe petreceri si evenimente speciale, decat orice alt sortiment de vin, pentru ca nici o alta bautura nu rasfata la fel de mult A bea sampanie la zilele onomastice sau de revelion a devenit o traditie tocmai din cauza calitatilor speciale ale acestei licori.

Istoria leaga aparitia sampaniei de provincia franceza Champagne. Aici a fost elaborata „tehnologia traditionala” de producere a vinurilor spumante (Methode Champenoise), din trei soiuri de struguri cultivate in aceasta regiune – Pinot Meunier, Pinot Noir si Chardonnay . Aceste vinuri erau supuse unei fermentari secundare in sticla, iar apoi erau pastrate la loc sigur pentru cel putin un an.

Sampania a fost inventata de Pierre Pérignon, calugar la abatia Hautvillers, amplasata pe malul raului Marna, in centrul regiunii Champagne. El este primul care a studiat procesul fermentarii secundare in sticla si a apreciat frumusetea irepetabila a bulelor perlante de bioxid de carbon emanat. Prin fermentare secundara se intelege ca, inainte de incheierea procesului de fermentare, vinul destinat sa devina sampanie este mutat in sticle – unde va continua sa fermenteze -, pastrand insa in sticle si dioxidul de carbon rezultat in urma incheierii fermentarii.

Din anul 1688 si pana la sfarsitul vietii sale, in 1715, Pierre Pérignon a avut functia de viticultor si vinificator principal al abatiei. Ce este interesant e faptul ca Pierre Perignon era orb. Totusi, avea un gust extraordinar de fin si o memorie impresionanta cand venea vorba de vinuri si de tot ce era legat de vinificatie. Cunostea in detaliu nu doar podgoriile care apartineau manastirii Hautvillers, dar si pe cele din imprejurimi.

In baza unui singur strugure, Pérignon putea sa numeasca nu doar soiul de vita-de-vie respectiv, dar si locul exact unde a fost cultivat. Mai mult, din struguri de culoare neagra el fabrica minunate vinuri albe, ceea ce nu mai facuse nimeni pana atunci.

Descoperirea de catre Perignon a sampaniei pare sa fie totusi mai mult un accident decat o urmare a unei cercetari amanuntite. Potrivit unei legende, marele vinificator ar fi fost luat prin surprindere de o pocnitura puternica atunci cand destupa o sticla de vin. Parintele si-a dat repede seama ca vinul, care din anumite motive nu a fermentat suficient pana la imbuteliere, odata cu sosirea primaverii a inceput sa fermenteze din nou in butelia deja astupata si, din aceasta cauza, a devenit „spumos”.

Lui Perignon i se atribuie si introducerea unei cupe de forma noua, fina si eleganta, in care bulele de gaze „scanteiau si jucau in diferite culori”. Acest pocal, fin si inalt, este numit astazi „pocalul pentru sampanie” sau cupa pentru sampanie.

Sampania se serveste intotdeauna rece, iar cupa de sampanie trebuie tinuta de picior, pentru ca temperatura mainii sa nu influenteze temperatura sampaniei.

Sampania este totuşi o băutură modernă care nu a existat înainte de anul 1600. Ea a devenit în scurt timp de la “perfecţionare” băutura preferată a curţilor regale, faima ei crescând odată cu dezvoltarea comunităţilor. După 1800 se naşte o adevărată industrie legată de producerea vinurilor spumante. Tradiţionala şampanie – Champagne – se obţine din trei soiuri de struguri albi şi roşii: Chardonanay, Pinot Noir şi Pinot Meunier. Rezultatul este un vin alb.

Când şampania provine doar din Chardonnay se indică pe etichete Blanc de Blancs. Este foarte potrivită pentru mâncărurile uşoare sau pentru aperitive.

Blanc de Noirs este şampania obţinută din struguri roşii, Pinot Noir şi Pinot Meunier şi este potrivită mai ales alături de preparatele mai consistente ce conţin cărnuri sau alături de brânzeturi.

Sampania Rose este poate cea mai prietenoasă, atât prin textură, consistenţă, cât şi prin multiplele asocieri culinare în funcţie de vinificare (gradul de rest de zahăr). Culoarea rose se obţine, de obicei, prin adăugarea de vin Pinot Noir în timpul celei de-a doua fermentaţii. Majoritatea gastronomilor si somelierilor sunt de părere că şampania, vinurile spumante în general, constituie cea mai generoasă ofertă gustativă în asociere cu preparatele culinare. Este singurul vin recomandat de la aperitiv până la desert. Cea mai utilizată asociere este cu icre negre şi stridii. Sampania brută se poate regăsi lângă preparatele din ouă (greu de asociat gustativ). De asemenea, se poate afla lângă mâncăruri cu ciuperci, brânzeturi cu pastă dură, tip parmezan, fructe de mare, în special lobster sau creveţi regali, legume, carne de pui, carne de miel. Un capitol aparte îl constituie fericita simbioză cu aromatele şi condimentatele mâncăruri asiatice, şampania echilibrând gustul prin aciditatea ei.

Spumantele vinificate în demisec sau dulce pot completa gustul aproape tuturor deserturilor. Nu trebuie uitat că şampania este băutura veseliei, a sărbătorii, a fericirii. Peste tot în lume este considerată simbolul celui mai rafinat stil de viaţă. In acelaşi timp, este companionul perfect la masă, în amiezile fierbinţi de  vară, sau iarna, în faţa şemineului. Este băutura ce animă conversaţiile, este elixirul dragostei,… este vinul suprem.

Ştiaţi că ….

Într-o sticlă de 750 ml de şampanie există aproximativ 49 de milioane de bule şi că presiunea dintr-o sticlă de şampanie este de trei ori mare decât cea din anvelopa unui automobil? Cea mai mare sticlă de şampanie din lume avea aproape 2,1 metri înălţime, fiind echivalentul a 22 de sticle normale? Despre celebrul spion, James Bond, se spune că este un băutor frecvent de şampanie. Pe parcursul filmelor din seria Bond, acesta bea de 35 de ori şampanie. Ştiaţi că Marilyn Monroe a făcut baie într-o cadă plină cu şampanie? Au fost nevoie de 350 de stile de sticle pentru a umple cada. Cel mai lung zbor al unui dop de şampanie a atins recordul de 53 metri şi 22 centimetri în anul 1988. Vreţi să doborâţi si voi avest record?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *