TIMPUL PREZENT ÎN LITERATURĂ – Non Stress Test
20 January 2017
Casa din copac
20 January 2017

   „Împăratul muștelor” sau dezumanizarea lumii moderne

A încercat William Golding să prezică în cartea sa ceea ce urma să devină dezumanizarea lumii moderne sau doar a descris consecințele pe care Cel de-Al Doilea Război Mondial le-a lăsat în urmă?

Se poate ca ambele variante să fie corecte. Dezumanizarea s-a produs treptat, dar războiul a fost un coșmar prin care însuși Golding a trecut.

„Împăratul muștelor ” este o distopie unde dezumanizare e reflectată cu ajutorul unor băieți de școală generală. Romanul spune povestea unui grup de băieți din Marea Britanie care ajung pe o insulă pustie după ce avionul în care se aflau s-a prăbușit. Când aceștia se împart în grupuri, unii dintre ei rămân uniți pentru a păstra pacea pe insulă, în timp ce alții devin violenți și au un comportament ciudat. În cele din urmă, violența va conduce la crimă.

Golding pune în evidență lupta omului dintre civilizație (un comportament adecvat, respectarea regulilor, menținerea echilibrului) și sălbăticie (încălcarea regulilor, imoralitate, dorința de a deține puterea). Cu aceste aspecte, Golding își expune ideile despre schimbarea drastică a umanității.

Unul dintre motivele pentru care băieții încep să se comporte violent poate fi cauzat de pierderea speranței și a încrederii. Aceștia nu mai cred că cineva va veni să-i salveze. Încălcarea regulilor și comportamentul inadecvat sunt consecințele nepăsării celor care ar trebui să-i salveze, dar nu o fac. Văzând cum trec zilele fără vreo urmă de ajutor, copiii se transformă în niște mici bestii. Lipsa hranei și a unei vieți decente îi fac pe aceștia să uite de cum ar trebui să se comporte.

Contrastul dintre experiența lui Golding și imaginația sa conduce la o concluzie importantă: umanitatea e pierdută.

La o primă citire, titlul pare nesemnificativ, dar are o importanță deosebită. Împăratul este chiar capul unui porc pe care băieții l-au vânat, atârnând de un băț, în timp ce muștele zboară în jurul lui. Capul porcului este simbolul răului și bestia care se află în interiorul fiecăruia dintre cei de pe insulă.

Treptat, vânătoarea pentru hrană devine vânătoarea pentru putere. Conflictul dintre civilizație și sălbăticie – sau conflictul dintre Bine și Rău – este reprezentat de către două personaje principale: Ralph, protagonistul, și Jack, antagonistul.

În concluzie, Golding evidențiează faptul că dorința de putere și frica sunt factori care îi schimbă pe oameni chiar dacă sunt sau nu copii. Asemenea binelui, răul  face parte din ființa umana. Această dorință de putere nu cunoaște vârstă.

Andreea Stoenescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *