DOCUMENTAR: Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” – paradisul autentic românesc, cea mai vizitată atracţie turistică din Bucureşti
17 May 2020
ILUSTRATE DIN CUBA – Almendrones – Maşinile de epocă
24 May 2020

ILUSTRATE DIN CUBA – Cocoşul din Morón

În apropiere de staţiunile turistice Cayo Coco şi Cayo Guillermo, mai precis în oraşul Morón, s-a răspândit o frumoasă legendă despre un cocoş celebru, a cărei poveste ne este dezvăluită de colegii noştri de la Radio Taino,  la Ilustrate din Cuba.

* * *

Printre atracţiile turistice din provincia Ciego de Ávila, situată în regiunea centrală a Cubei, se numără şi Jardines del Rey, zeci de kilometri de plaje minunate, o natură unică şi o enormă bogăţie de istorie şi tradiţii. În Jardines del Rey se găseşte oraşul Morón, o localitate frumoasă, care are la intrare un cocoş zvelt şi gata de luptă, ce îi salută pe vizitatori. Este vorba despre un monument sculptat în bronz, care a devenit simbolul incontestabil al acestei regiuni şi, desigur, loc de referinţă pentru localnici şi pentru turiştii din multe părţi ale lumii care aleg să vină aici în vacanță.

* * *

Pentru locuitorii din Morón, cocoşul este emblema oraşului lor şi sunt mândri de această tradiţie care, de trei secole încoace, a prins asemenea rădăcini în popor, încât Morón a început să fie cunoscut mai întâi sub numele de „Ţinutul Cocoşului”, iar apoi, „Oraşul Cocoşului”. Dar se dovedeşte că povestea originală despre celebrul cocoş nu are, de fapt, niciun fel de legătură nici cu Cuba şi nici cu vreun cocoş autentic. Legenda adevăratului Cocoş din Morón datează din secolul al XVI-lea şi este legată de oraşul Morón de la Frontera, din actuala provincie Sevilla din Spania, unde există o placă ce aminteşte despre interesanta întâmplare.

* * *

Cocoşul din Morón este aşadar protagonistul unei vechi istorisiri spaniole. Se povesteşte că în secolului al XVI-lea, în Morón de la Frontera, provincia Sevilla, existau serioase problema de ordine publică, deoarece rivalităţile politice şi autorităţile numite acolo provocau tulburări. Se spune că judecătorii şi perceptorii comiteau abuzuri împotriva unora dintre locuitori, deposedându-i de bunuri, aruncându-i în închisoare şi percepându-le dări foarte mari. Pentru a face ordine dar şi pentru a calma spiritele, a fost trimis acolo un slujbaş, dar singura idee care i-a venit acestuia a fost să îi trateze pe oameni cu grosolănie şi să le spună că „el singurul cocoş al locului” sau, conform altei versiuni: „Unde cântă cocoşul acesta,  altul nu mai cântă !”. Şi atâta a tot repetat, amenințător, aceste vorbe, încât oamenii l-au botezat „Cocoşul din Morón”. Povestea continuă relatând că locuitorii din Morón de la Frontera (provincia Sevilla), sătui de atâtea abuzuri, l-au luat pe respectivul domn şi l-au scos la marginea localităţii, l-au dezbrăcat şi, după ce l-au  lăsat gol-puşcă, i-au tras o bătaie bună de l-au făcut să o ia din loc fără să se mai gândească la misiunea pe  care o avea de îndeplinit acolo. Această întâmplare i-a făcut pe cântăreţii populari andaluzi să imortalizeze cele petrecute într-un cântecel drăguţ, care spunea: Hai că rămâi precum Cocoşul  din Moron: lipsit de pene, cotcodăcind la cea mai bună şi mai potrivită vreme.” 

Şi lucrurile nu s-au oprit aici, fiindcă mai departe locuitorii din Morón de la Frontera i-au înălţat un monument acestui cocoş golaş, în semn de omagiu pentru atitudinea şi curajul celor care le-au dat o asemenea lecţie aroganţilor oameni ai stăpânirii. De atunci, a rămas obiceiul ca în clipa în care cineva se împăunează, îşi dă aere sau se laudă, i se spune, ca un avertisment: „ai grijă, că poţi rămâne precum cocoşul din Morón, fără pene şi cotcodăcind”, sau cum spune cântecelul cel simpatic: „Hai că rămâi precum Cocoşul  din Moron: lipsit de pene, cotcodăcind la cea mai bună şi mai potrivită vreme.” Aceste întâmplări s-au păstrat în amintirea oamenilor şi Cocoşul din Morón de la Frontera a devenit un adevărat simbol, iar mai târziu, pe artera Paseo de la Peña, a fost amplasată sculptura unui cocoş fără pene, închinat legendei, ca simbol al rebeliunii din acel oraş.

* * *

Legenda Cocoşului din Morón a ajuns şi în Cuba în jurul secolului al XVIII-lea şi s-a făcut cunoscută tocmai în Jardines del Rey, în oraşul Morón, pentru că aici locuia o mare comunitate de origine spaniolă. În acest fel, pasărea a devenit rapid un simbol al oraşului, astfel încât astăzi acesta este cunoscut sub numele de „Ţinutul Cocoşului”.

* * *

Pe la jumătatea anilor ’50 ai secolului trecut, în oraşul Morón a apărut ideea de a se înălţa un monument cubanez al Cocoşului. Promotorii au fost dr. Augusto Venegas Muíñas şi dr. Benito Llanes Recino, acesta din urmă, jurnalist şi istoriograf al oraşului. Iniţiativa a fost susţinută de câteva instituţii care existau la acea vreme şi de către locuitori aşezării. Profitând de acest sentiment legitim pe care oamenii din Morón îl nutreau pentru simbolul lor şi cu scopul de a câştiga votul popular, politicienii vremii şi-au însuşit conceptul şi au căutat sculptorul şi restul personalului tehnic pentru a începe lucrarea. Astfel, la 11 septembrie 1955, monumentul Cocoşului a fost inaugurat chiar de preşedintele de atunci al Republicii, Fulgencio Batista, un preşedinte respins de popor din cauza dictaturii sale sângeroase.  Nimeni nu şi-ar fi imaginat însă că la patru ani de la inaugurare, Cocoşul din Morón va avea de suferit. În anul 1959 Revoluţia cubaneză a ieşit învingătoare, iar câteva luni mai târziu, Cocoşul a fost doborât de câţiva locuitori care, în mod eronat, l-au identificat cu guvernul lui Fulgencio Batista şi cu ceea ce reprezenta acesta. Persoanele respective au smuls monumentul şi l-au pus în stradă, în fața Primăriei Municipale. Se spune că în ziua următoare un numeros grup de oameni au luat simbolul şi l-au dus la loc, pe soclul lui. Dar, din cauza lipsei de maturitate politică din acea vreme, mulţi s-au alăturat ideii că sculptura reprezenta acea dictatură odioasă, astfel încât un grup de locuitori supăraţi şi derutaţi au dat-o jos din nou, de data aceasta distrugând-o, astfel încât să nu poată fi readusă pe soclu. Cu toate acestea, marea majoritate a populaţiei nu s-a dat bătută şi a continuat să insiste ca simbolul local să fie refăcut.

* * *

Oamenii din Morón şi-au revendicat în continuare Cocoşul. Dar au trebuit să aştepte mai bine de 20 de ani pentru ca pasărea să fie pusă din nou pe piedestal. Scriitorul şi istoricul Larry Morales, originar din Morón, a efectuat o cercetare amănunţită a acestui simbol popular, care a culminat cu o carte. Această cercetare a adus iarăşi în discuţie tema cocoşului şi dorinţa arzătoare a locuitorilor oraşului de a-l avea din nou. Mai trebuie spus că acest cocoş cubanez avea pene, spre deosebire de cocoşul iniţial, cel din Andaluzia, care era golaş. Astfel, pe 2 mai 1982 a fost ridicată, în sfârşit, o nouă sculptură, spre satisfacţia locuitorilor din Morón. Lucrarea a fost realizată de artiştii Rita Longa şi Armando Alonso, autor al primului cocoş. Simbolul a fost pus înapoi, pe un trunchi de copac, la intrarea în oraş. Acolo suntem întâmpinaţi de impunătorul cocoş, modelat în bronz, care măsoară trei metri înălţime şi cântăreşte trei tone. Se înfăţişează îndrăzneţ şi pregătit pentru luptă.

* * *

Acum ştiţi povestea acestui Cocoş impunător, un cocoş care s-a născut golaş în Morón de la Frontera, în Spania, şi căruia în oraşul Morón din Cuba i-au crescut penele în mâna artiştilor săi. Astăzi este principalul simbol al acestui oraş şi are alături turnul cu ceas, care la fiecare şase ore face să răsune cântatul cocoşului, reluat de trei ori. Cât despre expresia „a rămas precum Cocoşul din Morón, fără pene şi cotcodăcind”, aşa după cum v-am spus la începutul emisiunii, aceasta a devenit populară şi în rândul cubanezilor.

Realizat de Esther Reyes Corría – RADIO TAÍNO

(traducere – Diana-Maria Şincai)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *