ILUSTRATE DIN CUBA - Cocoşul din Morón

În apropiere de staţiunile
turistice Cayo Coco şi Cayo Guillermo, mai precis în oraşul Morón, s-a
răspândit o frumoasă legendă despre un cocoş celebru, a cărei poveste ne este
dezvăluită de colegii noştri de la Radio Taino, la Ilustrate
din Cuba.

*
* *

Printre atracţiile turistice din
provincia Ciego de Ávila, situată în regiunea centrală a Cubei, se numără şi
Jardines del Rey, zeci de kilometri de plaje minunate, o natură unică şi o
enormă bogăţie de istorie şi tradiţii. În Jardines del Rey se găseşte
oraşul Morón, o localitate frumoasă, care are la intrare un cocoş zvelt şi gata
de luptă, ce îi salută pe vizitatori. Este vorba despre un monument sculptat în
bronz, care a devenit simbolul incontestabil al acestei regiuni şi, desigur,
loc de referinţă pentru localnici şi pentru turiştii din multe părţi ale lumii
care aleg să vină aici în vacanță.

*
* *

Pentru locuitorii din Morón, cocoşul
este emblema oraşului lor şi sunt mândri de această tradiţie care, de trei secole
încoace, a prins asemenea rădăcini în popor, încât Morón a început să fie
cunoscut mai întâi sub numele de „Ţinutul Cocoşului”, iar apoi, „Oraşul Cocoşului”.
Dar se dovedeşte că povestea originală despre celebrul cocoş nu are, de fapt,
niciun fel de legătură nici cu Cuba şi nici cu vreun cocoş autentic. Legenda
adevăratului Cocoş din Morón datează din secolul al XVI-lea şi este legată de
oraşul Morón de la Frontera, din actuala provincie Sevilla din Spania, unde
există o placă ce aminteşte despre interesanta întâmplare.

*
* *

Cocoşul din Morón este aşadar protagonistul
unei vechi istorisiri spaniole. Se povesteşte că în secolului al XVI-lea, în
Morón de la Frontera, provincia Sevilla, existau serioase problema de ordine
publică, deoarece rivalităţile politice şi autorităţile numite acolo provocau
tulburări. Se spune că judecătorii şi perceptorii comiteau abuzuri împotriva
unora dintre locuitori, deposedându-i de bunuri, aruncându-i în închisoare şi
percepându-le dări foarte mari. Pentru a face ordine dar şi pentru a calma
spiritele, a fost trimis acolo un slujbaş, dar singura idee care i-a venit
acestuia a fost să îi trateze pe oameni cu grosolănie şi să le spună că „el singurul cocoş al locului” sau,
conform altei versiuni: „Unde cântă cocoşul
acesta, altul nu mai cântă !”. Şi
atâta a tot repetat, amenințător,
aceste vorbe, încât oamenii l-au botezat „Cocoşul din Morón”.
Povestea continuă relatând că locuitorii din Morón de la Frontera (provincia
Sevilla), sătui de atâtea abuzuri, l-au luat pe respectivul domn şi l-au scos
la marginea localităţii, l-au dezbrăcat şi, după ce l-au lăsat gol-puşcă, i-au tras o bătaie bună de
l-au făcut să o ia din loc fără să se mai gândească la misiunea pe care o avea de îndeplinit acolo. Această
întâmplare i-a făcut pe cântăreţii populari andaluzi să imortalizeze cele petrecute
într-un cântecel drăguţ, care spunea: „Hai că rămâi
precum Cocoşul din Moron: lipsit de pene, cotcodăcind la cea mai bună şi
mai potrivită vreme.”

Şi lucrurile nu s-au oprit aici, fiindcă mai departe locuitorii
din Morón de la Frontera i-au înălţat un monument acestui cocoş golaş, în semn
de omagiu pentru atitudinea şi curajul celor care le-au dat o asemenea lecţie
aroganţilor oameni ai stăpânirii. De atunci, a rămas obiceiul ca în clipa în care cineva
se împăunează, îşi dă aere sau se laudă, i se spune, ca un avertisment: „ai grijă, că poţi rămâne precum cocoşul din
Morón, fără pene şi cotcodăcind”, sau cum spune cântecelul cel simpatic: „Hai
că rămâi precum Cocoşul din Moron: lipsit de pene, cotcodăcind la cea mai
bună şi mai potrivită vreme.” Aceste întâmplări s-au păstrat în amintirea
oamenilor şi Cocoşul din Morón de la Frontera a devenit un adevărat simbol, iar
mai târziu, pe artera Paseo de la Peña, a fost amplasată sculptura unui cocoş
fără pene, închinat legendei, ca simbol al rebeliunii din acel oraş.

*
* *

Legenda Cocoşului din Morón a ajuns
şi în Cuba în jurul secolului al XVIII-lea şi s-a făcut cunoscută tocmai în Jardines
del Rey, în oraşul Morón, pentru că aici locuia o mare comunitate de origine
spaniolă. În acest fel, pasărea a devenit rapid un simbol al oraşului, astfel
încât astăzi acesta este cunoscut sub numele de „Ţinutul Cocoşului”.

*
* *

Pe la jumătatea anilor '50 ai
secolului trecut, în oraşul Morón a apărut ideea de a se înălţa un monument cubanez
al Cocoşului. Promotorii au fost dr. Augusto Venegas Muíñas şi dr. Benito
Llanes Recino, acesta din urmă, jurnalist şi istoriograf al oraşului. Iniţiativa
a fost susţinută de câteva instituţii care existau la acea vreme şi de către
locuitori aşezării. Profitând de acest sentiment legitim pe care oamenii din
Morón îl nutreau pentru simbolul lor şi cu scopul de a câştiga votul popular,
politicienii vremii şi-au însuşit conceptul şi au căutat sculptorul şi restul
personalului tehnic pentru a începe lucrarea. Astfel, la 11 septembrie 1955,
monumentul Cocoşului a fost inaugurat chiar de preşedintele de atunci al
Republicii, Fulgencio Batista, un preşedinte respins de popor din cauza dictaturii
sale sângeroase. Nimeni
nu şi-ar fi imaginat însă că la patru ani de la inaugurare, Cocoşul din Morón va
avea de suferit. În anul 1959 Revoluţia cubaneză a ieşit învingătoare, iar
câteva luni mai târziu, Cocoşul a fost doborât de câţiva locuitori care, în mod
eronat, l-au identificat cu guvernul lui Fulgencio Batista şi cu ceea ce
reprezenta acesta. Persoanele respective au smuls monumentul şi l-au pus în
stradă, în fața Primăriei
Municipale. Se spune că în ziua următoare un numeros grup de oameni au luat
simbolul şi l-au dus la loc, pe soclul lui. Dar, din cauza lipsei de maturitate
politică din acea vreme, mulţi s-au alăturat ideii că sculptura reprezenta acea
dictatură odioasă, astfel încât un grup de locuitori supăraţi şi derutaţi au
dat-o jos din nou, de data aceasta distrugând-o, astfel încât să nu poată fi
readusă pe soclu. Cu toate acestea, marea majoritate a populaţiei nu s-a dat
bătută şi a continuat să insiste ca simbolul local să fie refăcut.

*
* *

Oamenii din Morón şi-au revendicat în
continuare Cocoşul. Dar au trebuit să aştepte mai bine de 20 de ani pentru ca
pasărea să fie pusă din nou pe piedestal. Scriitorul şi istoricul Larry
Morales, originar din Morón, a efectuat o cercetare amănunţită a acestui simbol
popular, care a culminat cu o carte. Această cercetare a adus iarăşi în discuţie
tema cocoşului şi dorinţa arzătoare a locuitorilor oraşului de a-l avea din
nou. Mai trebuie spus că acest cocoş cubanez avea pene, spre deosebire de cocoşul
iniţial, cel din Andaluzia, care era golaş. Astfel, pe 2 mai 1982 a fost ridicată, în
sfârşit, o nouă sculptură, spre satisfacţia locuitorilor din Morón. Lucrarea a
fost realizată de artiştii Rita Longa şi Armando Alonso, autor al primului cocoş.
Simbolul a fost pus înapoi, pe un trunchi de copac, la intrarea în oraş. Acolo
suntem întâmpinaţi de impunătorul cocoş, modelat în bronz, care măsoară trei
metri înălţime şi cântăreşte trei tone. Se înfăţişează îndrăzneţ şi pregătit
pentru luptă.

*
* *

Acum ştiţi povestea acestui Cocoş
impunător, un cocoş care s-a născut golaş în Morón de la Frontera, în Spania, şi
căruia în oraşul Morón din Cuba i-au crescut penele în mâna artiştilor săi.
Astăzi este principalul simbol al acestui oraş şi are alături turnul cu ceas,
care la fiecare şase ore face să răsune cântatul cocoşului, reluat de trei ori.
Cât despre expresia „a rămas precum Cocoşul
din Morón, fără pene şi cotcodăcind”, aşa după cum v-am spus la începutul
emisiunii, aceasta a devenit populară şi în rândul cubanezilor.

Realizat de Esther
Reyes Corría - RADIO TAÍNO

(traducere – Diana-Maria Şincai)

https://www.youtube.com/watch?v=PrOMneGGMyI