Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, capitularea Japoniei - 2 septembrie 1945

Marți 1 septembrie 2020, Radio România Cultural (21.10- 22).

Realizator, Dan Manolache

Invitat, dr. Ottmar Trașcă, șeful sectorului Istorie Universală și Relații Internaționale al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române .

La
2 septembrie 1945, la
bordul navei americane USS Missouri ancorată
în golful Tokyo,
oficialii japonezi au
semnat
actul oficial de capitulare, care
a pus astfel
capăt celei
mai mari conflagrații a secolului XX,
la
șase ani și o zi de la declanșarea ei prin atacul german asupra
Poloniei.

Hotărârea
de a depune armele fusese luată însă cu ceva timp în urmă și
comunicată poporului japonez la 15 august 1945 printr- un mesaj
radiodifuzat. Era prima dată când japonezii auzeau vocea
Împăratului Hirohito. În discursul său acesta evoca folosirea de
către aliați a unei noi bombe care putea duce la ”nimicirea
națiunii japoneze” să
își anunța compatrioții că a hotărât capitularea, în acești
termeni :„Ascultând
de dictatul timpului şi al destinului am hotărât să deschidem
calea unei păci durabile generaţiilor viitoare, suportând
insuportabilul şi tolerând intolerabilul”. Hirohito cerea
poporului să evite „izbucnirile emotive”, iar naţiunea „să
fie de acum înainte, din generaţie în generaţie, o unică
familie”, capabilă să ridice „la o înălţime şi mai mare
gloria imperiului şi a ţine pasul în progresul timpului”.

Vom
vorbi în această seară, la împliniea a trei sferturi de veac de
la încheierea războiului, despre teatrul de operațiuni din Asia și
Pacific, despre implicarea Japoniei și despre
modul în care ea
a
purtat acest război.

Vom
porni de la primele agresiuni japoneze asupra vecinilor, de la
invadarea Manciuriei în 1931 și transformarea ei într-un stat
satelit. A urmat, un an mai târziu, invadarea Chinei și ocuparea,
până în anul 1937, a
unui vast teritoriu . După
izbucnirea războiului european pretențiile și acțiunile agresive
ale Japoniei se intensifică. Astfel printr-un ”acord” impus
guvernului de la Vichy la 24 iulie 1941 ea
își
întinde stăpânirea asupra posesiunilor franceze din Indochina.

Desigur
tendințele expansioniste japoneze au nemulțumit cele două mari
puteri maritime cu interese în zonă, SUA și Marea Britanie. La 24
iulie 1941 președintele american F.D. Roosevelt cere Japoniei să se
retragă din Indochina, iar două zile mai târziu hotârăște
înghețarea activelor japoneze di SUA și instituirea unui embargou
asupra importului japonez de petrol. La această din urmă măsură
punitivă aderă Marea Britanie și Olanda astfel încât, practic,
Japonia se vede lipsită de această resursă esențială economiei
sale. Tratativele eșuează și se ajunge la război. Un război
declanșat prin atacarea prin surprindere a bazei navale americane de
la Pearl Harbour, la 7 decembrie 1941.

Sub
pretextul înfăptuirii ”Sferei de co-prosperitate din marea Asie
răsăriteană” Japonia atacă aproape simultan Malaezia,
Singapore, Filipine și Birmania și reușește ca pe parcursul a
doar patru luni să le ocupe în cea mai mare parte. Prețul plătit
este unul foarte redus, 15.000 de soldați, 380 de avioane și 4
distrugătoare. Succesele dobândite îi fac pe japonezi să vizeze
Australia și Hawaiul pentru a deveni stăpânii de necontestat ai
Asiei și Pacificului.

Așa
cum anticipa însă amiralul Yamamoto, SUA, care
beneficia de un imens potențial
și- a mobilizat economia și treptata reușit nu doar să
echilibreze balanța războiului ci chiar să preia inițiativa,
Primele semne s-au văzut în iunie 1942 în bătălia de la Midway
și
superioritatea americană s- a consolidat în anul 1943.

Marina
americană, înzestrată cu un număr mare de noi portavioane și cu
o redutabilă aviație reușește printr-o nouă tactică, aceea a
”săriturii de broască”, să se apropie amenințător de
arhipelagul nipon. Practic trupele americane acupau insulele mai
puțin apărate și le ”săreau” pe cele cu garnizoane puternice
așteptând să se preadea din cauza lipse de aprovizionare cu
muniție și hrană.

Anihilarea
cvasi totală a marinei imperiale de război s-a
produs în octombrie 1944 când forțele navale americane au câștigat
de o manieră zdrobitoare bătălia din golful Leyte. Se profila
invadarea Japoniei dar apărea și justificata îngrijorare privin
costurile în vieți omenești pe care le-ar presupune obținerea
victoriei. Semnele rele au venit în
februarie martie 1945 când trupele americane au ocupat insulița Iwo
Jima cu prețul a 26.000 de militari, 30% din numărul celor
debarcați. Japonezii au înregistrat 21.000 de morți și au fost
luați numai 200 de prizonieri. Bătălia pentru Okinawa, o insulă
cu o mare importanță strategică situată la doar 550 de kilometri
de coastele Japoniei a însemnat un alt semnal de alarmă. Japonezii
au piedut 110.00 de militari dar și prețul plătit de americani a
fost extrem de ridicat, 49.000 de oameni între care 12.000 de morți.
Se estima debarcarea pe Honshu,
isula principală a arhipelagului japonez, planificată
pentru martie 1946 ar costa peste 250.000 de vieți americane.

Avansul
trupelor americane a adus teritoriul japonez în raza de acțiune a
aviației de bombardament și consecințele dramatice nu au
întârziat. La 9 martie 1945, de
pildă,
capitala Japoniei a suferit un puternic atac aerian. 279 bombardiere
B29 au aruncat fiecare câte 6-8 tone de bombe incendiare. Un sfert
din oraș a fost distrus, asta însemnând 267.000 de clădiri. S-a
înregstrat însă un număr imens de victime, aproximativ 185.000 de
morți și răniți.

Am
făcut o scurtă prezentare a operațiunilor militare dar în
emisiune vom urmări cu precădere aspectele mai puțin cunoscute sau
pe cele controversate care ne pot da o imagine mai intreagă asupra
acestui război. Vom vorbi despre atrocitățile comise de armata
japoneză în China, despre tratamentul inuman aplicat prizonierilor
de război, dar și despre decizia bombardamentelor nucleare de la
Hiroshima și Nagasaki.

Ne
vom referi și la intrarea în război a Uniunii Sovietice, la
momentul în care s-a hotârât capitularea și la rebeliunea unor
ofițeri care nu au putut accepta o asemenea decizie. Vom discuta și
despre statutul Impăratului dar și despre situația Japoniei după
capitulare atunci cînd generalul MacArthur
a devenit guvernatoru său.

Așadar,
argumente pentru a fi alături de noi.

Fotografiile postate au fost preluate de pe site-ul wikipedia.