Conu’ Petrache, de Dan Manolache
22 June 2019
DOCUMENTAR: Ziua Drapelului Naţional
26 June 2019

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: România şi Europa în vara anului 1919

 marţi 25 iunie 2019, ora 21.10

România şi Europa în vara anului 1919.  Invitat, prof.univ.dr. Petre Otu, preşedintele Comisiei române de istorie militară. Realizator, Dan Manolache.

             În emisiunea din această seară ne propunem să ne întoarcem cu un secol în urmă pentru a discuta situaţia Europei, a cărei arhitectură se stabilea de către Conferinţa de Pace de la Paris, dar şi despre complexele realităţi cărora trebuia să le facă faţă România acelor vremuri.

              În ceea ce priveşte situaţia internaţională vom porni de la semnarea, pe 28 iunie la Versailles, a Tratatului de Pace dintre Puterile Aliate şi Asociate şi Germania.

           Din punct de vedere territorial, principalele sale prevederi erau că fostul imperiu îşi pierdea toate coloniile, inapoia Franţei Alsacia şi Lorena şi de asemenea teritorii către Belgia şi Polonia. Germania era de asemenea obligată să desfiinţeze serviciul militar obligatoriu (putea avea o armată de maximum 100.000 de militari), să demilitarizeze zona Rinului şi să platească despăgubiri de război. În cee ace ne priveşte, tratatul menţionat, anula Pacea de la Bucureşti semnată la 24 aprilie/ 7 mai 1918. Se menţinea Comisia Europeană a Dunăriişi se ănfiinţa pentru segmental Brăila- Deltă- Marea Neagră o Comisie Internaţională a Dunării.

           Să mai menţionăm că aceeaşi Conferinţă de la Paris comunicase României, în 11 şi 13 iunie, hotărârea Consiliului Suprem aliat privind frontierele ţării noastre cu Ungaria şi Iugoslavia. Se recunoştea prin această hotărâre unirea ci Ţara a provinciilor româneşti Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat.

        In ciuda acstor progrese şi succese diplomatice, situaţia di ţară era departe de a fi liniştită. Pierderilor de vieţi omeneşti, distrugerilor provocate de război şi de ocupaţia unei însemnate părţi de teritoriu, li se adăugau ameniţări externe extrem de grave.

        Încă din 17/30 martie 1919, generalul Constantin Presan, şeful Marelui Carir General Român îl informa printr-o telegramă pe generalul Henry M. Berthelot, comandantul trupelor aliate din România şi Rusia meridională care este situaţia militară a ţării noastre: “Conform informaţiilor primate, se pare că ungurii, bulgarii şi bolşevicii duc rtratative în vederea unei apropieri pentru a duce împreună lupta de distrugere a statelor victorioase. Germania nu este probabil străină de această acţiune…… Anarhia bolşevică fiind un pericol de ordin general, o ameninâare pentru toate statele civilizate şi cum toate statele victorioase sunt egal interesate ca acest flagel să fie suprimat, cred că Conferinţa de la Paris trebuie să ia în interesul comun şi pentru cele două state, aceleaşi măsuri ca în cazul Germaniei.”

            Asadar, încă din primăvara lui 1919, România era practice încercuită şi ameninţată de trei state ce se situau deja pe poziţii revizioniste. Momentul în care amenintările la adresa României au devenit grave a fost Victoria bolşevismului în Ungari, constituirea Republicii Maghiare a Sfaturilor. Pericolul unei agresiuni a forţelor comuniste venea acum şi de la vest.

           Intr-o telegramă, (11/24 martie 1919),  a lui Mihail Pâclianu, trimis extraordinar şi Ministru plenipotentiar la Berna către Ion I. C. Brătianu, se făcea o excelentă sinteză a situaţiei din Ungaria: “Remiterea Notei prin care Puterile Antantei au notificat guvernului ungur, prin mijlocirea colonelului Vix, noua linie de demarcaţie între Ungaria şi România pe de o parte, Cehoslovacia şi Iugoslavia, pe de altă parte, a dat loc din partea guvernului Karolyi la o nouă manoperă politică. Neizbânda politicii anglofile a lui Kalolyi l-a adus să îndeplinească ameninţările cu care el căuta să intimideze guvernele Antantei. Aruncând asupra acestora răspunderea hotărârii sale, el a predate guvernul în mâinile proletariatului şia demisionat…..Conform înţelegerii prealabile, guvernul communist s-a întemeiat numaidecât la Budapesta şi lumea a fost vestită printr-un manifest că el rupe orice legături cu puterile Antantei şi întinde o mână frăţească Sovietului rusesc de la Moscova. În proclamaţia sa, noul guvern din Budapesta îndeamnă la răscoală pe muncitorii şi ţăranii din Boemia, România, Serbia şi Croaţia şi îi invite a încheia o alianţă militară în contra boierilor, marilor proprietari funciari şi dinastiilor….. Rolul României în această criză este de a impune demagogiei imperialiste ungare respect ul ordinii şi al dreptului popoarelor ieşite de sub robia maghiară.” 

       Vom încerca aşadar să ne întoarcem în timp şi să ne imaginăm, pentru 50 de minute, cum trăiau, ce gândeau şi cum acţionau strămoşii noştri în anul următor celui în care au avut bucuria de a-şi vedea patria întregită.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *