Izvoare de filosofie: Filosofia, între literatură și știință
11 September 2020
AUDIO Descoperiri arheologice la Craiova
17 September 2020

Idei în nocturnă.Pagini de Istorie – Palatul Culturii din Iași, un edificiu mai presus de….superlative! Invitat, dr. Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Național „Moldova“ din Iași

Radio România Cultural (21.10- 22)

Realizator, Dan Manolache.

Îndrăznesc să spun că, în România, sunt puține locuri care să egaleze în farmec Iașiul. Iată doar câteva argumente: Galata,Cetățuia sau Trei Ierarhi, bojdeuca lui Creangă sau casa Vasile Pogor, Copoul, Râpa Galbenă, Podul Roș sau Ciricul, dar mai ales romantismul străzilor cu case inecate în verdeață și învăluite de o tihnă și o liniște sparte vremelnic de trecerea unui tramvai cum era acea arătare ciudată care străbătea scârțâind Sărăria în vremea copilăriei mele. Și totuși cred că emblema dulcelui târg este silueta elegantă, impunătoare și mândră a Palatului Culturii. De câte ori i-am trecut pragul m-am simțit cuprins de un sentiment de respect.

Vă propun ca în această seară să vizităm Palatul având cel mai competent ghid,doamna dr. Lăcrămioara Stratulat, care din 2007 se află la conducerea acestei aproape unice instituții. Spun asta pentru că Palatul Culturii este deopotrivă un monument, un complex muzeal și un institut de cercetări.

Dorința noastră este să vă trezim curiozitatea să vizitați sau să revizitați acest impresionant obiectiv cultural. Iată căteva date prelute de pe excelentul site al Palatului Culturii din Iași. Vom spune că edificiul a căpătat actuala destinație în 1955, până atunci fiind Palat al Justiției..

”Clădirea, o îmbiare de stiluri (neogotic, romantic și neobaroc), a fost proiectată de faimosul arhitect I.D. Berindey cel care a realizat, între altele și Palatul Cantacuzino din București și a fost construită între anii 1906 și 1925. Din punctul de vedere al dimensiunilor menționăm că turnul central al clădirii, atinge 55 de metri înălțime astfel încât Palatul era considerat în epocă cea mai înaltă clădire din oraș. Ave o amprentă la sol de 7330 mp și o suprafață desfășurată de 34.236, 35 mp.În afara monumentalităţii și frumuseţii ei, clădirea se distingea prin instalaţii şi echipamentele tehnice moderne, achiziţionate din Germania, precum şi prin feroneria realizată de Casa Haug și de renumitele firme franceze Krieger, Mericier și Bagvès. Mobilierul Palatului de Justiţie, în stil neogotic, a fost proiectat şi realizat în celebrele ateliere Albert Goumain din Paris şi de către firma Mappel din Anglia.

Edificiul se deschide printr-un hol generos – Holul de onoare, conceput în stil neogotic, spaţiu care se finalizează cu o boltă în ogivă decorată cu vitralii. Decorațiunile spatiului au fost concepute în două etape diferite: epoca de început, până în anul 1914, numită epoca lui Carol I (1866-1914), și epoca lui Ferdinand I (1914-1927), diferențiate prin stilul în care acestea au fost realizate. Epoca lui Carol este preponderent neoclasică, epoca lui Ferdinand este predominant barocă, îmbinată cu Art Nouveau. Este cunoscută implicarea reginei Maria, o mare iubitoare de Art Nouveau, în cea de a doua etapă, în Sala Voievozilor găsindu-se și monograma acesteia……

Mozaicul din holul central al Palatului este o reproducere fidelă a rozetei din biserica abaţiei Saint-Pierre-sur-Dives (1235-1245), din nordul Franţei (departamentul Calvados, regiunea Basse Normandie). Modelul din secolul XIII era realizat în plăci de teracotă şi nu în mozaic. Prin reluarea acestui model, specific unei catedrale gotice, arhitectul Berindey a dorit să confere edificiului său o atmosferă de sacralitatate……Sala Voievozilor, situată la etaj, este cea mai frumoasă şi monumentală încăpere a palatului, fiind ornamentata distinct de celelalte sali. Numele sălii se datorează unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, pornind de la Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval şi continuând seria conducătorilor acestui teritoriu până la regele Carol al II-lea. În zona de vest a sălii se află un monumental şemineu de marmură, decorat cu un basorelief care reprezintă un „Arbore istoric”, împodobit cu portretele celor mai însemnaţi domni ai Moldovei, în vârful căruia tronează portretul regelui Ferdinand……….Dincolo de arhitectură, ceasornicul din turnul Palatului Culturii a contribuit în mod deosebit la faima clădirii. Acesta moștenea amintirea orologiului instalat în turnul portii Curții Domnești la 1728 și care a dat, multă vreme, ritmurile orașului.



……Ceasornicul Palatului este un orologiu cu trei cadrane, având diametrul de 3,24 m. Acele ceasului măsoară 1,25m și respectiv 0,90 m. De la mecanismul central, mișcarea este transmisă prin axuri și grupuri de roți dințate conice, acelor celor trei cadrane ale ceasornicului. Mecanismul se încărca automat, la 12 ore, cu ajutorul unei greutăți de 120 kg, ce se ridica la o înălțime de 8 m. Printr-un sistem ingenios, ceasornicul din turn acționa în mod sincron 25 de ceasuri aflate în diverse săli ale Palatului; acestea au dispărut în timpul războiului. La fiecare oră exactă, orologiul din turnul Palatului Culturii cântă „Hora Unirii”. Melodia, înregistrată pe un tambur cu diametrul de 35 cm, printr-un număr de 69 de știfturi, este redată de un sistem de opt clopote acordate, care alcătuiesc mecanismul carillonului, aflat la etajul al patrulea al turnului.
Vitraliile cadranelor ceasului sunt decorate cu cele 12 zodii. Potrivit arhitectului I.D. Berindey, cei doi oșteni, pictați în frescă şi care străjuiesc ceasul, sunt plăieșii lui Dragoș Vodă, descălecătorul.”

Vom vorbi ân emisiunea din această seară și despre muzeele care alcătuiesc Complexul muzeal ”Moldova” din Iași. Iată aici, din aceeași sursă o scurtă prezentarea a expozițiilor teporare acâtorva dintre muzeele complexului:

Muzeul de Istorie a Moldovei prezintă două expoziții temporare principale: 

  • – „Curtea Domnească din Iași: o istorie redescoperită”, în spațiile care pun în valoare ruinele Curții Domnesti, evidențiind rolul de reședință fortificată, supusă mereu asalturilor militare. Colecțiile de arme albe și de foc, expuse cu acest prilej, dau viață vechilor ziduri, evocând vremurile eroice din istoria vechii capitale a Moldovei.
  • – „Socializare și divertisment la 1900” – expoziția reunește piese din patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei, redând atmosfera sfârșitului de secol XIX și început de secol

Muzeul Stiinței și Tehnicii „Stefan Procopiu” prezintă două expoziții temporare principale: 

  • – „Instrumente de muzică mecanică” o gamă variată de automate muzicale (cutii și ceasuri muzicale, simfonioane și polifoane, piane mecanice, patefoane și gramofoane), care se fac remarcate prin mecanismul muzical ingenios, construit și design, evidențiind, de asemenea multitudinea de modele și suporturi de înregistrare (cilindru cu pini, discuri de carton sau metalice perforate, benzi perforate, discuri de ebonita, discuri de vinil). 
  • – „RetroTehnica” – reunește noi obiecte aflate în patrimoniul muzeului, ce ilustrează momente importante în evoluția diverselor domenii ale tehnicii: orologerie, fotografie și cinematografie, electricitate, telegrafie, telefonie, radio și calculatoare.
  • Muzeul Etnografic al Moldovei prezintă și el două expoziții temporare principale:
     – „Sărbatoarea în sat.Spiritualitate și artă” 
     – „Cotidianul țărănesc. Inventivitate și pragmatism.

În final vom menționa și Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural care s-a înfiinţat ca Laborator zonal de restaurare-conservare în anul 1975, fondatorul său fiind profesorul Dimitrie Vicovanu. La momentul înfiinţării s-au creat sectoare de restaurare-conservare pentru majoritatea tehnicilor: carte-document, pictură de şevalet, textile, metal, ceramică, porţelan, sticlă, alături de un compartiment de investigaţii fizice, chimice şi biologice, cât şi un laborator foto.

Vom vorbi desigur și despre cele mai valoroase exponate ale muzeelor, despre specialiștii care lucrează la Palatul Culturii și nu în ultimul rând despre modul în care publicul participă la activitatea acestei instituții de cultură.

Fotografiile reproduse au fost preluate de pe site-ul Palatului Culturii din Iași.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *