DOCUMENTAR: Ziua Imnului Naţional al României
29 July 2019
Expoziția „O Prietenie Regală: Grigore Antipa și Regii României 1892-1944” la Muzeul Județean de Mineralogie ”Victor Gorduza” Baia Mare
30 July 2019

Idei in nocturnă- Pagini de Istorie: “În apărarea României Mari.” Campania armatei române din 1919

marţi 30 iulie 2019, ora 21.10

“În apărarea României Mari.” Campania armatei române din 1919.  Invitat, prof.univ.dr.Dumitru Preda. Realizator, Dan Manolache.

                 Am preluat o parte din titlul unei excelente lucrări pe care invitatul emisiunii din această seară, domnul dr. Dumitru Preda, alaturi de dr, Vasile Alexandrescu şi dr. Costică Prodan, au publicat-o, cu câţiva ani în urmă, la Editura Enciclopedică. O carte care consacră un intreg capitol subiectului pe care ne propunem să-l discutăm în această seară şi anume conflictul româno- maghiar din primăvara şi vara lui 1919.

            Armistiţiul care la 11 noiembrie 1918 a pus capăt Marelui Război nu a rezolvat nici pe departe conflicte vechi între ţări şi popoare, multe dintre ele motivând dimensiunea mondială a războiului. Prăbuşirea Imperiului Austro- Ungar lăsa în urmă un ghem de conflicte îngheţate. Cehii, slovacii, croaţii, slovenii îşi dorea state proprii conform principiului naţionalităţilor ce ghida Conferinţa de Pace de la Paris. Românii care se aflaseră sub stăpânirea directă a Austriei sau sub cea a Ungariei nu doar îşi doreau unirea cu Ţara ci o şi hotârîseră la Cernăuţi şi Alba Iulia. Ungaria însă, anunţând că se consideră un nou stat, desprins şi el din Imperiul care antrenase poporul maghiar în război, dorea să-şi păstreze teritoriul şi să rămână în vechile graniţe nesocotind voinţa popoarelor a căror stăpânire o reclama în continuare. De aici o serie întreagă de provocări în teritoriu, asociate cu o intensă activitate diplomatică menită să câştige bunăvoinăţa Marilor Puteri ce conduceau Conferinţa de Pace. 

               Demersurile lor se vor dovedi lipsite de succes. Evenimentele se precipită în orimăvara anului 1919.

               La 6/19 martie 1919, locotenent colonelul Ferdinand Vyx, şeful Misiunii militare aliate la Budapesta, înmânează guvernului maghiar hotărârea Consiliului Militar Interaliat de la Paris care cerea retragerea trupelor maghiare pe linia de demarcaţie Satu Mare- Oradea- Arad. Autorităţile  ungare refuză să se conformeze şi în aceste condiţii se hotărăsc săn treacă puterea unui govern bolşevic condus de Garbai Sandor şi Kun Bela care proclamă Republica Ungară a Sfaturilor.

       In aceste condiţii situaţia României devenea extrem de gravă. Ziarul francez “Le Temps” face, la 30 martie 1919 o sinteză a acestei situaţii: “Romania este ameninţată astăzi deodată din trei părţi.

1.            La est, pe Nistru şi la nord în Bucovina de bolşevici care au strâns 10 divizii de infanterie în regiunea Lemberg şi forţe considerabile, neevaluate încă, în cea a Odessei. Un dublu atac pe acest front este probabil de acum pâna la finele lui aprilie.2.

2.            La vest, în Transilvania, de către unguri, care dispun de acum de 6 la 8 divizii şi pot cu uşurinţă să sporească aceste forţe, sub pretextul de a crea o armată roşie.3.

3.            În sud, de-a lungul Dunării şi în Dobrogea de către Bulgari. Aceştia au păstrat depozitele lor de arme şi muniţii. Soldaţii demobilizaţi au fost autorizaţi să ia cu ei puşti şi cartuşe. O armată bulgară se poate reconstitui în câteva zile şi să coopereze cu cele două precedente…….

Concluzia e clară. Dacă Aliaţii nu vor lua măsuri pentru a-i dezarma pe Bulgari şi pe unguri, dacă ei nu vor profita de faptul că stăpânec Mrea Neagră pentru a aproviziona şi echipa armata română, o nouă catastrofă, a treia pe care o va cunoaşte România după 1916, se va pregăti.”

        Aşadar România se afla sub o seriosă ameninţare şi analiza cotidianului francez se va dovedi, mai ales în ce priveşte pericolul maghiar, foarte corectă. Respingerea “notei Vyx” şi preluarea puterii de către bolşevici a dus la o adevărată agresiune maghiară asupra ţării noastre ce a culminat cu ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20- 23 iulie 1919)  urmată de contraofensiva armatei române (24- 26 iulie) care a avut drept rezultat intrarea armatei noastre în Budapesta şi sfârşitul  Republicii Ungare a Sfaturilor. 

     Vom vorbi despre toate aceste evenimente, vom analiza determinările lor militare şi politice, vom stărui asupra bazei reale a controverselor ce s-au declanşat după ocuparea Budapestei de către trupele române.

        O emisiune despre un episod important al drumului către împlinirea voinţei de unire a românilor.

Fotografiile au fost preluate dupa wikipedia.ro

       

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *