DOCUMENTAR: Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet – o formă de justiţie împotriva uitării
20 June 2020
DOCUMENTAR: Ziua Drapelului Naţional
26 June 2020

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: ”Gripa spaniolă din 1918. Pandemia care a schimbat lumea.” Invitat, prof. univ.dr. Adrian Cioroianu

marți 23 iunie 2020, Radio România Cultural (21.10- 22).

Realizator, Dan Manolache.

Vom discuta în emisiunea din această seară despre conținutul unei cărți recent apărute la Editura Corint, o carte tulburătoare prin ineditul abordării unui subiect dramatic, prin calitatea documentării, prin valoarea literară a textului și nu în ultimul rând prin actualitatea raportării la o pandemie.

O carte semnată de Laura Spinney, naturalist, jurnalist și romancier și prefațată de invitatul nostru, domnul profesor Adrian Cioroianu, ale cărui calități de istoric, comunicator și diplomat nu mai au nevoie de prezentare.Vom porni de la o observație extrem de adevărată a invitatului nostru.

” Mereu oamenii au privit în sus spre universul mare al stelelor și galaxiilor- pentru că, în cea mai mare parte a Istoriei noastre, a privi în jos însemna a nu vedea mare lucru din cauza tehnologiei, până de curând deficitare…” așa se face, spune autorul prefeței, că știm mai multe despre stele decât despre atomi.”

O istorie a neputinței omenești de a descifra ”lumea mică” este poate și cea a raportării omului la ”agenții” uneori invizibili care au produs umanității dezastre infinit mai mari decât războaiele, au produs epidemii și pandemii cu efecte devastatoare. O altă explicație a tratării superficiale a bolilor și cauzelor lor poate fi și concepția, peristentă până în zorii modernității, că ”sănătatea este dată de Zei iar boala este o pedeapsă divină.”

Cartea ne prezintă, între altele și o istorie a evoluției percepției omenești a boli înce pând cu Hipocrate cel care a pus, se pare primul, la îndoială concepția fatalistă a bolii ca pedeapsă de neevitat a divinității. Oricu el este cel care descriind ”tusea din Perinth”, un oraș de pe malul Mării Egee, a folosit cuvântul epidemie ( epi- demos= ce vine/ pătrunde printre oameni).

Două secole mai târziu (secolul al III-lea îH), Epicur, referindu- se la boli și la efectul lor ultim asupra speciei umane, ne oferă o imagine literară de o plasticitate impresionantă prin frumusețea patrunderii la esență: ”de alte lucruri putem să ne ferim, dar când este vorba despre moarte, noi, ființele umane trăim într-un oraș fără ziduri.”Istorie luptei omului cu boala, care este prezentată în acestă carte, nu este nici pe departe o istorie a resemnării ci mai întâi una a neputinței de a pătrunde și înțelege cauzele unor epidemii, apoi una oarecum triumfalistă odată cu aparitia teoriei microbiene care promitea să furnizeze remedii infailibile și sfîrșind cu ceea ce se întâmplă în epoca noastră când oamenii au înțeles că existența umană este o continuă luptă pentru supraviețuire în care înfruntăm, adesea cu sorți schimbători, plăsmuiri microscopice ale naturii.

Nu ne propunem ca în această succintă prezentare să parcurgem istoria pandemiilor pe care ne-o înfățișează cartea, vom face scurte referi pe parcursul emisiunii, ne vom opri pentru început la o sinteză a dramei provocate de gripa spaniolă. Așadar, se pare că primul caz a fost consemnat în SUA , într-o bză militară, la 4 martie 1918 iar stingerea pandemiei s-a produs, doi ani mai târziu, tot în luna martie.

Au fost trei valuri violente, unii disting chiar patru, care au produs între 50 și 70 de miliooane de victime, adică, din cauza gripei spaniole au pierit între 2,5 și 5 procente din populația Pământului. Să spunem doar, pentu a ne imagina amploarea pierderilor că Primul război Momndial a produs 17 milioane de victime iar al doilea aproximativ 60 de milioane. Să mai adăugăm de asemenea că pandemia, primul val al ei, a ”cotropit” tot globul în doar 13 săptămâni în perioada septembrie – decembrie 1918.A apărut în SUA, s-a răspândit în toată lumea și totuși a rămas în istorie sub numele de ”gripă spaniolă”. Explicația ne este oferită în lucrarea pe care o prezentăm, totul pleacă de la….război și de la stautul Spaniei de stat neutru. Atunci cand gripa a lovit Spania ea era deja prezentă de două luni în SUA și ce câteva săptămani în Franța.

Așa cum spuneam Spania era neură iar presa, necenzurată, prezenta zilnic evoluția bolii. În aceste condiții, ”la începutul lui iunie 1918, parizienii care nu au știau- informațiile erau cenzurate în toate statele combatante- ce ravagii făcuse gripa în trașeele din Flandra sau Champagne au aflat că două treimi dintre madrileni s-au îmbolnăvit în decurs de trei zile. Fără să-și dea seama că gripa exista la ei de mai multă vreme decât în Spania și cu un mic ghiont din partea guvernelor, francezii, britanicii și americanii au început să-i spună ”gripă spaniolă”. Maladia nu a făcut, firește selecții deși s-a comportat cu totul ciudat asfel că o localitate era practic decimată de boală în timp ce, în apropierea ei o alta era cu totul cruțată. Asta i-a făcut pe mulți să invoce ”mânia lui Dumnezeu” în incercarea de a explica caracterul aleatoriu al manifestării ei.

Mă refeream însă la personalități care au cotractat gripa spaniolă sau au fosr chiar victimele ei. Iată câteva nume: Frantz Kafka, F.D. Roosevelt, Scott Fitzgerald, John Dos Pasos, Rabindanh Tagore (și-a pierdut soți și câțiva copii), D.H.Lawrence, Dashiell Hammet, Martin Buber, Haile Selassie, Leo Szilard, Georges Clemenceau, Guillaume Appolinaire, Edmond Rostand… Franz Kafka a făcut chiar un comentariu ce merită citat, ”Să contactezi febra ca supus al monarhiei habsburgice și să-ți revii într-o democrație cehă, era , cu siguranță, un gând ciudat, dar și puțin comic.

”Vor mai fi cu siguranță și alte teme, dezvoltate în carte, pe care le vom aborda pe parcursul emisiunii. Ne propunem să ne referim de pildă la dilemele medicilor, la modul în care a funcționat instinctul de consevare, la lumea de după gripă și schimbările pe care panemia le- a determinat în organizarea sistemelor medicale și elaborarea unor politici naționale de sănătate, la modul ân cere gripa spaniolă a înfluiențat desfășurarea războiului dar și prevederile păcii care i-a urmat. Vom încerca, desigur, să facem și câteva parale cu modul în care lumea noastră a reacționat și reacționează la amenințarea COVID 19.Vă invităm așadar să ascultați emisiunea noastră și vă recomandăm o carte în opinia noastră extrem de interesantă.
Fotografiile postate au fost preluate de pe siteul Wikipedia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *