PORTRET: Constantin Bălăceanu-Stolnici – ultimul aristocrat autentic şi păcatele sale terifiante
6 July 2020
Izvoare de filosofie – Abecedarul gândirii grecești antice: Litera alpha
10 July 2020

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie – Despre Democrație în America, istorie și actualitate. Invitat, prof. Sorin Antohi

marți 7 iulie 2020, Radio România Cultural (21.10- 22).

Realizator, Dan Manolache.

După cum se știe la 4 iulie 1776 a fost adoptată Declarația de Independență a Statelor Unite, elaborată de un comitet de cinci persoane numit de Congres: Thomas Jefferson, John Adams, Benjamin Franklin, Roger Sherman și Robert Livingstone.

Devenită Sărbătoare Națională, ziua de 4 iulie a fost în cei mai mulți ani un prilej de bucurie, de bilanț și de speranță. În acest an însă sărbătoarea a fost afectată pe de o parte de virulența epidemiei de Covid 19 soldată cu aproximativ trei milioane de îmbolnăviri și peste 130. 000 de victime, iar pe de altă parte de violența contestărilor celor grupați sub sloganul ”Black Lives Matter ”. Să mai menționăm că fiind an electoral, toate aceste tensiuni capătă și valențe….electorale.

Poate tot considerente electorale l-au determinat pe Președintele Donald Trump să se adreseze americanilor dintr-un sanctuar al democrației americane, Mount Rushmore din Dakota de Sud în a cărui stâncă au fost sculptate figurile a patru preşedinţi americani: George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln şi Theodor Roosvelt.

Pe parcursul demonstrațiilor pe care le aminteam, demonstrații care durează de câteva săptămâni, protestatarii au contestat și activitatea celor patru oameni politici (statuile unora dintre aceştia au fost dărâmate), iar în Washington statuia preşedintelui Abraham Lincoln, care i-a eliberat pe sclavi trebuie apărată printr-un gard de urmaşii celor eliberaţi.

Iată o analiză a discursului prezidențial pe care an preluat-o dintr-un buletin editat de excelentă agenție de presă a Societății Române de Radiodifuziune, RADOR.

Donald Trump a condamnat „noul fascism al extremei de stânga, care solicită loialitate”. Preşedintele însă a luat poziţie pentru apărarea culturii iudeo-creştine, subliniind că „cultura să ştergem tot” este străină de America. „Acest lucru nu-l putem accepta” – spunea preşedintele, adăugând că protestatarii „vor să murdărească amintirea lui Washington, Jefferson, Lincoln şi Roosvelt”. Trump i-a acuzat pe demonstranţi că „vor să şteargă sistemul de valori americane şi vor să-i îndoctrineze pe copiii noştri”. Preşedintele a declarat că „nu ne vor reduce la tăcere şi nu vom permite ca oamenii răi să ne înfricoşeze”.

În finalul discursului preşedintele a declarat că vor crea parcul naţional al eroilor americani. Acolo vor ridica statui printre altele, unor personalităţi cum sunt Harriet Tubman, o asistentă medicală afro-americană, care a luptat pentru abolirea sclaviei, Amelia Earhart, prima femeie pilot în America ori Billy Graham care a fost un predicator baptist.

Redactorul ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, Andreas Ross în articolul său publicat astăzi în ediţia on-line a ziarului, opinează că Trump prin acest discurs mizează totul pe o singură carte. „Pe măsură ce Statele Unite intră în faza cea mai grea a pandemiei de coronavirus, preşedintele alimentează flacăra războiului cultural.”

Analistul ziarului The Washington Post consideră că Trump exploatează diferenţele culturale şi sociale. Autorul crede că preşedintele a avut un „discurs întunecat” de Ziua Independenţei şi ajunge la concluzia că o asemenea abordare este falimentară nu numai din punct de vedere moral, dar şi electoral, pentru că nu va convinge, ci dimpotrivă îi va respinge pe cei indecişi, de votul cărora poate să depindă câştigarea alegerilor.

              Vom vorbi în emisiunea din acestă seară despre societatea americană de astăzi, despre poziția SUA în angrenajul puțin ”gripat” al lumii de astăzi pornind de analiza celui mai spectaculos stat al Lumii Noii, o analiză realizată de Alexis de Toqueville după călătoria din anii 1831- 1832. Cartea sa ”Despre Democrație în America” își păstrează și astăzi, după aproape două secole, valoarea. Vom face așadar o paralelă între lumea americană surprinsă atunci în plină dinamică progresistă, de Toqueville și realitățile de astăzi. Așa cum remarca prestigiosul profesor și analist Francois Furet în prefața lucrării, ”Toqueville s-a dus să caute în Amerca nu un model, ci un principiu de studiat, o întrebare de ilustrat și de rezolvat; în ce condiții democrația, dacă ea este o stare a societății, devine ceea ce și trebuie să fie, pentru a nu conduce la dictatură: o formă de guvernare.”

În acest context al paralelelor între trecut și prezent vom discuta așadar despre principiul suveranității poporului, despre guvernarea Uniunii, despre Constituție și prerogativele pe care le conferă puterior executivă, legislativă și judecătorească, despre legile democrației americane, etc

Vom încheia această scurtă prezentare a emisiunii cu o cugetare a lui Alexis de Toqueville care își păstrează și astăzi acualitatea, o acualitate învăluită într- o veche și seducătoare aură de….idealism ” cei însărcinați să conducă treburile publice sunt adeseori inferiori, sub raportul capacității și moralității, oamenilor pe care aristocrația i-ar aduce la putere; dar interesele lor se identifică și se confundă cu cele ale majorității concetățenilor lor. Ei pot comite frecvent înșelătorii și grave erori, dar nu se va întâmpla să imprime guvernării o purtare sectară, periculoasă.”

O cugetare care, dor ea, ne poate oferi suficientă substanță pentru o descuție despre esența și sensul democrației.

Fotografiile au fost preluate de pe site-ul Wikipedia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *