AUDIO Introducere in psihoterapie: 7 scoli fundamentale
30 June 2020
PORTRET: Lady Diana, „Prinţesa inimilor” – o existenţă scurtă dar fascinantă
1 July 2020

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie – Anul 1940, un an dramatic al istoriei României

marți 30 iunie 2020, Radio România Cultural (21.10- 22).

Anul 1940, un an dramatic al istoriei României. Opt decenii de la ultimatumul sovietic ce a dus la pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei. Invitat, prof. univ.dr. Petre Otu, președintele Comisiei Române de Istorie Militară. Realizator, Dan Manolache.

Credem că sunt puțini ani din istoria României cu o încărcătură dramatică comparabilă cu aceea a anului 1940. Din acest motiv vă propunem ca în perioada iulie- septembrie, să ascultați câteva emisiuni în care vom evoca circumstanțele dar și faptele care au dus la amputarea dureroasă a României Mari.

În această seară vom începe prin a analiza prima cedare teritorială, impusă Romîniei prin ultimatul sovietic din 27 iunie 1940, aceea a Basarabiei. Vom vorbi despre contextul internațional al momentului, despre situația internă a țării noastre, depre personajele care au avut atunci un rol de prim plan.

Să spunem dintru început că în iunie 1940, după înfrângerea Franței și retragerea trupelor britanice, Europa părea a fi condamnată să accepte ocupația sau dominația puterilor Axei, unde,desigur, Germania nazistă avea rolul cel mai important.

Nu erau de neglijat nici influența și nici pretențiile ceuilalt stat totalitar, URSS, stat legat de Germania, incepând cu 23 august 1939, prin Pactul Ribbentrop- Molotov.

În aceste cicumstanțe, în noaptea de 26 spre 27 iunie 1940 Viaceslav Molotov, Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe, înmânează lui Gheorghe Davidescu, Ambasadorul României la Moscova, o notă ultimativă care conținea în esență următoarele:

” Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forța a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum când slăbiciunea militară a URSS este de domeniul trecutului iar situația internațională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, URSS consideră necesar și oportun ca în interesul restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei la Uniunea sovietică.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către URSS a acelei părți a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate de Ucraina sovietică prin comunitatea sorții istorice cât și prin comunitatea de limbă și compoziție națională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părții de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS-ului și populației Basarabiei prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia.

Guvernul URSS propune Guvernului Regal al României:

1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii sovietice Basarabia;

2. Să transmită Uniunii sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată.Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.”Este un document care, în mod vădit etalează,o succesiune de minciuni istorice evidente pentru orice om de bună crediță. Circumstanțele momentului, forța militară a URSS, izolarea României amenințată cu un război pe trei fronturi dar și slăbiciunea politică internă au dus la accpetarea lui.

Care era marja de manevra a României în acel moment? O analiză pragmatică și corectă, cu excepția câtorva nuanțe, ne oferă în jurnalul său unul dintre cei mai dotați dipomați, Rene de Weck, Ministrul Elveției la București. Iată ce a notat chiar ăn ziua ultimatumului sovietic: ”românii vor să-i cheme pe ”Fuhrer” și pe ”Duce” în ajutor; însă aceștia îi vor lăsa cu răceală să cedeze. Aceasta nu va împiedica România, fără îndoială, să se livreze cu totul puterilor Axei în speranța, probabil falsă, că ele o vor proteja contra unei noi presiuni sovietice și contra revendicărilor din partea Ungariei și Bulgariei.”România Mare” și-a trăit traiul. Înfrângerea Franței a ucis-o.”

Același diplomat nota la 7 iulie 1940 cu referire la o posibilă ocupație germană a României dar și la slăbiciunile interne sau politica greșită a aliaților occidentali: ”tristă este soarta țării. După moartea lui Călinescu, șansa ei a fost pierdută deoarece a fost livrată politicii de frică. Poate trebuie spus că, încă din 1936, Anglia și Franța au pregătit triumful lui Hitler prin slăbiciunile și prin lipsa lor de a prevedea ce se va întâmpla.”

Vom vorbi despre atitudinea și interesele Germaniei și Italiei dar mai cu seamă despre decizia luată de cele două Consilii de Coroană la 27 iunie 1940,sub imperiul amenințării cu un război devastator. În prImul Consiliu de Coroană partizanii apărării au avut un succes la limită. Au fost 12 voturi pentru rezistență contre 11 pentru acceptarea ultimatumului sovietic, Nicolae Iorga a fost cel mai vehement exclamând ”Ne batem, blestem pe noi dacă nu ne batem”. A fost încercată o negociere cu URSS dar după refuzul ferm al acesteia și o a doua notă ultimativă a fost convocat un al doilea Consiliu de Coroană care a votat acceptarea ultimatumului cu 19 voturi pentru și doar 6 împotrivă” Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, traian Pop, Ștefan Ciobanu și Ernst Urdăreanu. De remarcat și poziția lui Carol II pe care foarte mulți îl socoteau vinovat de slaba capacitate de apărare a țării și care s-a declarat um susținător al rezistenței.

Pe parcursul emisiunii vom discta și despre condițiile în care s-a desfăsurat evacuarea Basarabiei, despre lipsa de organizare, atitudinea populației și inciudentele petrecute ca și despre presiunea trupelor sovietice care au încălcat termenii propriului ultimatum.Vom încheia emisiunea abordând două teme extrem de dramatice.

Vom evoca deopotrivă calvarul zecilor, sutelor de mii de refugiați dar și soarta celor rămași în Basarabia și persecuțiile pe care le-au îndurat din partea regimuli comunis. Vom vorbi așadar despre execuții, deportări, confiscarea avutului, asadar despre sinistrul proces al comunizării. Un proces alee cărui consecințe se mai pot observa, din păcateși astăzi.

O emisiune despre o pagiă de istorie udată cu lacrimi.

Fotografiile postate au fost preluate de pe site-ul Wikipedia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *