Greii muzicii uşoare româneşti: CORNEL FUGARU
20 Februarie 2018, 16:43
Primul mega-star pop-rock din România: CORNEL FUGARU (2 dec. 1940, București – 13 iul. 2011, București).
A fost un adevărat fenomen; a influențat generații de tineri (și ca urmare a filmului Tinerii, care electriza o țară întreagă la începutul anilor ’60). Am fost colegi de Conservator, unde el a studiat (ca și noi ceilalți – Florian Lungu, Gabriel Purdea, Sabin Păutza, cu un an înaintea lui la studii, Florin Bogardo și Voicu Enăchescu) cu maeștri dintre cei mai aleși: Gheorghe Dumitrescu, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Petre Brâncuși. Vocația lui a fost, de la început, muzica pop, apoi cea ușoară, ca membru în Uniunea Compozitorilor Români, din 1986. Ne adunam în subsolul Conservatorului, departe de urechile maeștrilor, al căror amestec ar fi însemnat chiar excluderea de la studii – Vasile V. Vasilache, Sabin Păutza, Florian Lungu. Ascultam cu nesaț cele mai noi creații ale lor, evident de muzică ușoară…
Toată planeta vibra la sonoritatea muzicii Beatles! Dar Fugaru, ca urmare a originii oltenești (după tată), a ales limbajul folcloric pentru a-și lansa grupul, devenit de notorietate –Sincron, pentru a-și pune în valoare calitățile proprii de dansator (era supranumit omul de cauciuc); în filmările realizate alături de Cornel Patrichi (coregraful și solistul trupelor de balet din emisiunile TV), Bebe Fugaru – cum îi spunea toată lumea – nu se deosebea de profesioniști. Vocea – unicat, impunea, îl individualiza puternic, dar și talentul și nu în ultimul rând eleganța vestimentară, păstrată peste timp, rivalizând cu aceea a unui englez rasat.
Așadar, Sincronul – în primă formulă cu Alexandru Arion, cel care prelucra electronic chitarele, cu frații Cobârzan, Ucu Bratu Voicescu, Dan Voinescu și bateristul Iliuță Mihalache, ulterior timpanist în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii.
Încercările constituirii unui grup pop, de muzică ușoară, sunt consemnate încă din timpul liceului, alături de Cornel Meraru, compozitorul de mai târziu, de Mihail Plopski, stabilit în Brazilia, fondatorul grupului The Fevers, 1964 și Director al companiei Sony.
Cel care le-a deschis drumul marilor succese a fost Mircea Crișan, impresar fiindu-le Emil Kost. Repetau pe unde era posibil; important a fost însă faptul că Fugaru a acceptat să se producă și vocal (pentru că plecase de lângă ei și Horia Nicolaescu zis Cico, totodată și trompetist). Prima formulă a debutat și cu un grup vocal inedit: Voicu Enăchescu, Gabriel Purdea, Sabin Pautza!
Așadar, 1964, în spectacolul Cei șapte magnifici, la Sala Palatului, trupei i se alăturase și Anca Miranda Călugăreanu, devenită Anda Călugăreanu (tot la sugestia lui Mircea Crișan, pentru a se evita o eventuală cacofonie…).
Au cântat peste timp și cu Dan Spătaru, Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Cristian Popescu, Puica Igiroșanu, Marina Voica, Aurelian Andreescu, Pompilia Stoian, Mirabela Dauer, Loredana, Angela Similea, Minica Anghel, Mirela Fugaru ș.a.
După 1968 au început turneele peste hotare: Bulgaria, Rusia, Israel. În urma lor, Sincronul s-a destrămat. În volumul dedicat lui Cornel Fugaru de Casa Radio sub semnătura inspirată a Oanei Georgescu, am întîlnit un catren simpatic: Din Sincronul cel vestit/ Ce-a avut succes cu carul/ Numai unul n-a fugit/ Și acela e Fugaru!
Pe nesimțite, pop-rocker-ul Fugaru, alături de soția sa Mirela, și-a schimbat identitatea muzicală. Era membru în Uniunea Compozitorilor, prieten apropiat cu Anton Șuteu. Dar și premiile obținute la importante Concursuri naționale și internaționale l-au purtat pe unda muzicii ușoare, deloc obișnuită, dar și al manageriatului artistic: 6 distincții la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia (1985-1995, Ave Maria cântată de Gabriel Cotabiță în 1990, a fost după mine un maximum de expresivitate, de emoție în cariera solistului); Marele premiu la Festivalul Internațional al Cântecului Makfest ,Macedonia, 1997, Premiile obținute la South Pacific Internațional Song Contest, Australia (1997, 1998, 2001), la Cairo (1998, 1999, 2001, 2003), în Bulgaria și Alma-Ata, Kazahstan, Chile, Rostock; Premiul pentru compoziție al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1998, 2001). Nu în ultimul rând, diploma pentru Cel mai bun Festival al anului acordată de F.I.D.O.F (Festivalul Internațional al cântecului pentru copii) în 2002, 2003 și 2004 Festivalului Internațional al Cântecului pentru Copii și Adolescenți Steaua de aur, inițiat și organizat de Mirela și Cornel Fugaru.
În 2004 Cornel Fugaru este numit Vicepreședinte al F.I.D.O.F.
A semnat 8 partituri pentru muzică de film, a scris pentru Teatrele de revistă din Botoșani, Constanța și Brașov.
Deși s-au făcut numeroase calambururi pe tema numelui său, Cornel nu a fost niciodată un fugar în lumea muzicii, dimpotrivă, o prezență statornică în cultura sonoră națională.
Creație (selectiv): Dorința; Frumoasă ești pădurea mea; Lacul; Vreau să rămân copil; N-aștepta; Rămâi cu bine, copilărie; Am ales nemărginirea; Eu cred în dragoste; De cumva ți se întâmplă; Eu cred; Mai rămâi o clipă-n viața mea; De ce-ai plecat din viața mea; De vrei să știi ce-nseamnă român; Școala vedetelor; Moș Crăciun; Mama; E drumul meu ș.a. Melodiile lui au fost înregistrate la Casele de discuri Electrecord și Amiga.
La revedere, a dvs. Daniela Caraman Fotea,
alături de producătoarea programului, Sorina Goia.
