Vernisaj expoziție – Benzi desenate de Albin Stănescu
26 February 2019
PORTRET: Ion Irimescu – „Patriarhul artelor româneşti”, un sculptor al graţiei desăvârşite
27 February 2019

Greii muzicii uşoare româneşti: ALEXANDRU JULA şi IONEL MIRON

Cei care au semnat, începând din perioada interbelică, partituri în extinsa plajă a divertismentului (Radio, Televiziune, Electrecord, teatre muzicale ș.a.) au determinat apariția unei pleiade de soliști-vedete, cu cariere acoperind decenii întregi. Pentru că în numitul domeniu înnoirile, descoperirile erau un sine-qua-non, imaginația managerilor şi a înșiși artiștilor dotați vocal, cu posibilitatea comunicării artistice, a generat apariția grupurilor vocale, o bună parte de timp cu succes asigurat la public.

Avantajele erau multiple: pentru compozitori – posibilitatea de a-și etala cunoștințele armonice, de orchestrație. Pentru interpreți – mișcarea scenică îngemănată cu posibilitatea etalării toaletelor variate, colorate, în ton cu modele, ele însele atât de schimbătoare… Pentru public, auditor ori participant la spectacole –  posibilitatea de a cunoaște voci noi, agreabile, de a asculta piese noi prezentate în forme atrăgătoare… Pentru instituțiile artistice – îmbogățirea fonotecii, a colecțiilor de discuri oferite. Iată câteva dintre aceste formații, în contextul cărora s-au lansat șlagăre naționale sau versiuni ale celor internaționale.

Duetul JULA (Alexandru, 24 iulie 1934, Șimleul Silvaniei – 3 iunie 2018, Galaţi) și MIRON (Ionel, 1932-2004) a luat naștere pe scena Teatrului muzical din Galați, în 1954. În 1960 au participat la prima emisiune de televiziune, filmată în parcul Herăstrău. La Radio au debutat  în 1963 într-un spectacol alături de Doina Badea. Sunt o legendă vie a muzicii uşoare românești. Au avut o comunicare artistică de invidiat; vocile lor se potriveau timbral, erau sensibili, știau să-și aleagă repertoriul. Compozitori de marcă au scris pentru ei. Iată cîteva dintre succesele repertoriului lor: Cântă, cântă Dunărea Podul Grant, Suntem prieteni (George Grigoriu), Orașul de la Dunăre (Temistocle Popa), Nu te mai gândi (Ion Cristinoiu), Nu-ți pierde tinerețea (Marius Dumitrescu), La revedere (Nicolae Kirculescu), Am auzit de dragoste (Vasile Veselovski, pentru care a primit laurii concursului Melodii ’79), ș.a.

În anul 1966 au avut mari succese; spectacolul la care au participat – Doi pe un balansoar …muzical, a înregistrat peste 350 de reprezentații! Au colaborat cu Teatrul Tănase din ’65 până prin în ’72 când s-a început colaborarea cu Teatrul de revistă «Fantasio» din Constanţa. “Aici îl cunoşteam foarte bine pe Aurel Manolache“, îşi aminteşte Alexandru Jula. Acolo, la Tănase, s-a și montat un spectacol special pentru ei. Au mai urmat, Aventurile unei umbrele,  pus în scenă de Edmond Deda; un spectacol al lui Mircea Crişan «Al optulea magnific». Au fost aplaudați și de Petre Ștefănescu Goangă, Ion Dacian, de Maria Tănase alături de care Alexandru Jula a cântat ulterior.

În 1960 au participat la prima emisiune de televiziune, filmată în parcul Herăstrău. La Radio au debutat mai târziu, în 1963, într-un spectacol alături de Doina Badea.

După plecarea dintre noi a lui Ionel Miron (în 2004), Jula și-a construit o carieră prodigioasă. Avea un repertoriu uriaș dar piesa care i-a marcat viața și cariera a fost versiunea românească a piesei Soția prietenului meu, lansată în 1964 de Enrico Macias. Colega mea Sanda Valeria Dan, expertă în melodia preferată, îmi spune că și astăzi piesa este cerută, se află în repertoriul marilor trupe de lăutari. Se pare că versurile românești au fost scrise de însuși solistul piesei, Alexandru Jula. Interpretarea ei provoca șuvoiaie de lacrimi în rândurile ascultătorilor.

Prezenţa lui Alexandru Jula la Teatrul muzical din Galați a însemnat un mare câștig pentru instituție. De la strategii de repertoiu la programe de turneu (au fost în mai toate orașele cu tradiție ale României dar și multe peste hotare), elaborări și producție de stagiuni, ș.a. Vocea lui Alexandru Jula nu a suferit transformări de-a lungul timpului. A rămas limpede, cu interpretare  sensibilă, simțul șlagărului în care a transformat multe din partiturile încredințate lui. El însuși fiind o legendă vie a muzicii noastre ușoare naționale. Foarte interesantă cartea asupra biografiei artistice, semnată de Oana Georgescu.

Repet: duetul Jula-Miron dar și solistul Alexandru Jula au fost legende vii ale muzicii ușoare romănești.

La revedere, a dvs. Daniela Caraman Fotea

Coordonatoare programului – Sorina Goia

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *