Ascultă Radio România Cultural Live

Fake News ca știri „eretice”

13 Noiembrie 2018, 09:52

Interviu acordat de domnul profesor universitar Ioan Pânzaru

Să admitem că știrile adevărate reprezintă (încă) fluxul majoritar mediatic global. Prin contrast, știrile false au caracter deviant, eretic, în contextul acestui serial. Dezinformarea este veche decând lumea, dar fake news este fenomenul corelat formidabilei accesibilități a expresiei și consumului informațional. Tehnologia permite azi oricui să devină autor activ și universal prizabil.

Cu toate acestea, știrile false lansate de „singuraticii independenți” nu au impact în marele public. Fake news trebuie să aibă girul unor persoane sau grupuri credibile, cel puțin într-una din verigile difuzării. Numărul de urmăritori, prieteni și like-uri - în fond, capitalul de imagine, atent construit - al celor care colportează fake news asigură explozia „știrii”.

Suportul electronic face să cadă în desuetudine și expresia scripta manent. Postări sau pagini întregi sunt șterse, cel mai adesea din imposibilitatea susținerii aserțiunilor.

În acest episod, vă prezentăm un dialog despre fake news, cu contribuția domnului Ioan Pânzaru - profesor emerit, Director al Centrului Regional Francofon de Cercetări Avansate în ştiinţe sociale al Universităţii din Bucureşti – CEREFREA. Personalitate a lumii culturale, autor de  cărți premiate, domnul profesor Pânzaru oferă în continuare nu numai repere, ci și extensii ale fenomenului  fake news.

Redactor:  Am agreat să avem această discuție pe fenomenul fake news, pe care îl detectăm ca pe o erezie, ca pe un fenomen rătăcitor față de mainstream, curentul principal - știrile adevărate, cu valoarea de adevăr „1”. Fake news este ceva nou sau resuscitat ? cum apreciați fenomenul din perspectivă actuală?

Prof. Ioan Pânzaru:  Înainte, fake news erau fraude în interesul jurnalistului. Sunt cunoscute câteva istorii în care până și un laureat al Premiului Pulitzer și-a falsificat datele pentru un reportaj premiat; dar acum, fake news s-au profesionalizat și au urmat calea capitalismului globalizat, în sensul că se produc în interesul unor finanțatori tot soiul de povești, care de care mai cutremurătoare, pentru a ocupa o felie din spațiul public.

Red: Este doar o situație dictată de eterna goană a mass-mediei către câștig? vi se pare că există implicații și mai intense, poate dincolo de simplul frison care s-ar crea într-o masă de urmăritori ?

Prof. Ioan Pânzaru: Că mass-media sunt în mare nevoie de bani, asta s-a văzut și fenomenul  dominant al ultimilor 20 de ani a fost deteriorarea și aproape dispariția presei scrise. Dacă ne gândim la faptul că biblia jurnalistului îi cere să verifice datele din trei surse independente... aflăm dintr-un studiu că 70% din știrile publicate în presa britanică provin de la firmele de public relations ale companiilor și sunt doar puțin editate. Deci, această regulă de aur nu s-a mai respectat de la o vreme și, în general, nu se respectă. Asta permite producția liberă de povești care aduc bani, dar nu presei scrise, care rămâne cu standardele cât de cât ale jurnalismului; iar acum, mediile de știri s-au mutat pe internet, în principal, unde se face foarte puțină editare și mai mult - preluare.

Red:  Este formidabila accesibilitate a mediului online, a mediului electronic, un catalizator, un potențator, inclusiv pentru fake news?

Prof. Ioan Pânzaru: A fost legenda după care mediile electronice vor permite democrația directă, în sensul că, din punct de vedere tehnic, o populație întreagă poate să fie consultată asupra unei chestiuni de detaliu, într-o singură zi, să spunem; și, cu ajutorul tehnologiilor big data, se poate obține o sinteză a opiniilor acestei populații. Dar, firește, asta nu este decât un vis frumos; ce s-a întâmplat în realitate, este că au apărut producători de știri independenți, au apărut producători mercenari și au apărut faimoasele site-uri agregatoare, cum este Breitbart News de exemplu, care se bazează pe ideea foarte simplă că nu trebuie să-ți scrii știrile singur. Le poți lua din diverse locuri și, eventual, poți să adaugi un mic comentariu; și, la noi, au apărut sute de site-uri de acest tip.

Red:  Prin urmare, accesul la o masă de utilizatori și receptori inimaginabilă în trecut a potențat și fenomenul fake news și i-a dat noi posibilități ?

Prof. Ioan Pânzaru: De exemplu, primăvara arabă a fost întâi interpretată în sensul „floare albastră”, adică drept o dezlănțuire a forțelor creative și a dorinței de democrație a țărilor arabe. Și, pe urmă, s-a văzut că, de fapt, acolo intrau alte forțe decât cetățeanul și s-a constatat că, în cele din urmă, aceste rețele de comunicare în masă au început să lucreze în profitul unora și împotriva altora.

Red: Deci,  fake news a devenit un instrument al propagandei, într-un fel sau altul ?

Prof. Ioan Pânzaru: Da, germanii vorbeau de propagandă, pe urmă, sovieticii au preluat și ei acest cuvânt și au privit cu mult realism faptul că mass-media reprezenta o platformă de difuzare a unor idei care permiteau preluarea puterii politice. În momentul de față, lucrurile nu mai stau în acest fel, în sensul că nu mai există entități  masive care să încerce să-și cucerească publicul național. Există entități transnaționale care încearcă să dobândească influență în chestiuni de detaliu, deci nu mai este vorba de preluarea puterii de stat, este vorba de influențarea unor procese care sunt considerate favorabile pentru finanțator.

Red: În condițiile în care astfel de „cluburi” pun în joc mijloace semnificative și o știință acumulată nu de azi, de ieri în formularea știrilor false, care este șansa unui om obișnuit, aflat în public, de a decela gradul de adevăr al ceea ce primește ?

Prof. Ioan Pânzaru: Există site-uri, cum este Wikinews, care pornesc de la ideea că trebuie să fie evaluate știrile aflate în circulație și sunt evaluate cu mijloacele jurnalismului clasic, adică documentare, verificare. Firește că un asemenea site nu prezintă ultimele știri, ci prezintă o verificare a știrilor de săptămâna trecută. Dar, Wikinews este relativ invizibil sau, dacă vreți, nu destul de vizibil; mai există și alte site-uri care își propun, tot așa, să decortice afirmațiile cele mai înflăcărate care apar, de exemplu, pe rețelele Twitter și să arate în ce măsură ele sunt adevărate sau false. De exemplu, știri privind șomajul, mâna de lucru, efectele benefice ale președinției Trump asupra forței de muncă americane, etc. - toate lucrurile astea pot să fie verificate cu cifre. Dar ele nu pot fi verificate în timpul extrem de scurt care e necesar pentru a scrie 150 de caractere pe Twitter...

Red: Totuși, acestea sunt verificări posibile, mai devreme sau mai târziu; dar, o bună parte a știrilor false privesc stări de lucruri care sunt imposibil de verificat; aici să amintim situațiile pretinse ori reale privind înarmări cu dispozitive de o anumită categorie sau calibru - dispută care ocupă bună parte din media, în care două superputeri oferă, fiecare, viziunea proprie, cerând încrederea publicului. Este greu de crezut că, poate, peste două săptămâni, un site precum cele pe care le-ați menționat ar putea afla cum stau, într-adevăr, lucrurile.

Prof. Ioan Pânzaru: Sigur, în teorie, oricine poate să verifice; trebuie să-și dea osteneala să caute, pentru că există site-uri bine informate și în materie militară, și în materie strategică, dar oamenii primesc un flux de știri pe telefon, în cele mai multe cazuri și nu mai stau să mai verifice calitatea știrilor din flux, ci sunt mulțumiți că le au. Exemplele pornesc de la marile ziare: New York Times a fost, poate, printre primii care au oferit un condens de știri pe e-mail, în așa fel încât, atunci când deschideai computerul, aveai principalele știri din ziar; și totul - gratuit. Acum au început, datorită lipsei de mijloace financiare, să reducă oferta la câteva articole și e posibil, la un moment dat, să devină plătitoare. Franța, de exemplu, militează pentru ca folosirea Internetului să  fie plătitoare; asta ar îngreuna mai mult ambele tabere, dar nu cred că ar face fake news mai puțin posibile.

Red: Mijloace tehnice și de compoziție permit evaluarea, aproape la nivel individual, a utilizatorilor de internet, crearea de profile individuale - asta descoperim de fiecare dată când se deschid ferestre cu căutările pe le-am făcut poate în urmă cu câteva ore, dacă nu chiar mai puțin. Fake news adresează și știri, informații, conform dorinței omului de a afla?

Prof. Ioan Pânzaru: Din marketingul comercial s-a învățat această lecție, că o persoană care caută, de exemplu, pantofi pe Internet, va continua să caute pantofi chiar și după ce și-a cumpărat perechea pe care și-o dorește; și-atunci, site-urile comerciale îi trimit acestei persoane informații despre noile modele de pantofi. Și, ne trezim cu toții, dacă am vrut să cumpărăm flori, cu site-uri care vând flori și site-uri de grădină și așa mai departe. Asta înseamnă că profilul nostru a fost integrat într-o strategie de marketing și înclinațiile, dorințele noastre sunt urmărite cu atenție și, eventual, firma comercială își va adapta politica de marketing la fluctuația noilor noastre dorințe.

Red: Credeți că este posibilă mutarea preferinței receptorului, a unui om, de la un set de valori către un alt set de valori, cu ajutorul fake news ?

Prof. Ioan Pânzaru: Asta este problema persuasiunii; dar, să revenim, un pic, la politica de marketing care profilează individul și transmite informații susceptibile să-l intereseze, pentru că ea a fost preluată în politică și în ceea ce privește valorile sociale în general, iar oamenii au fost vizați atât individual, cât și pe rețele. În felul acesta, nu mai citim decât lucrurile care sunt cunoscute ca fiind interesante pentru noi. Deci, nu mai citim, de exemplu, decât știri de un gen care ne place; nu aflăm decât noutăți despre personalități care, oricum, ne interesează și pe care, eventual, le-am urmărit, cândva, pe Internet. Și asta duce la crearea de bule - bubbles. O bulă este un set de categorii de informații care este asociat unui profil și persoana nu va primi informații despre realitate care nu corespund cu dorințele ei. Prin legăturile care se fac pe Facebook, rețele întregi, de zeci de mii de oameni pot să fie targetate cu o știre care le place, care-i interesează și care le confirmă valorile și opiniile pe care le aveau până atunci. Dacă este vorba de a schimba aceste valori și opinii - și, într-un fel, acesta este scopul fake news - se pune problema credibilității informației difuzate prin fake news. Dacă noi spunem din capul locului că este o falsă știre, înseamnă că, de undeva, am scos convingerea că ea nu corespunde adevărului. De unde... este o altă problemă. Ca să ne convingă că realitatea s-a schimbat și că valorile noastre nu mai sunt actuale sau credințele noastre despre anumite persoane sau procese sunt false, trebuie să primim niște știri care să lovească în nucleul atitudinilor noastre. Ca să ne spună că, ceea ce era pentru noi bun era, de fapt, rău și invers. Și asta este tradiția retorică încă din Grecia Antică, se numea discurs epidictic. Discursul epidictic încerca să-i convingă pe oameni că, de exemplu, alianța cu Sparta este rea, dacă ei considerau că este util să se alieze cu Sparta. Ei, acum avem de a face cu interese politice foarte complicate care nu mai funcționează în logica războiului rece, adică pe de o parte Uniunea Sovietică, pe de altă parte Statele Unite; ci funcționează în ceea ce privește afaceri cu totul punctuale. De exemplu, un tânăr s-a plâns că a fost violat de președintele Sarkozy și a fost invitat la mai multe televiziuni franceze ca să-și expună doleanțele... până când el a mărturisit în direct, în platou, că este fiul natural al lui Michael Jackson. Și-atunci, lumea și-a dat seama că era ceva în neregulă cu acest „martor” al unor grozăvii. Dar faptul că era vorba de președintele Franței a făcut ca televiziunile să nu disprețuiască câștigul de bani pe care-l aducea audiența în prime time.

Red: Deci, procedeul de schimbare a opiniilor, ar trebui să fie, sau chiar este brusc, abrupt, în noile sugestii; nu se dă „medicamentul” cu doze homeopatice.

Prof. Ioan Pânzaru: Da, ni se spune, de exemplu, că guvernele conspiră pentru a reduce populația globului și că, în acest scop, ne vaccinează ca să ne omoare, să ne îmbolnăvească de cancer, de autism, de alte lucruri, sau că suntem îmbolnăviți prin hrana pe care o îngurgităm, cu ajutorul unor substanțe chimice care, după unii chimiști, ar fi otrăvitoare. Deci, avem de a face cu o propagandă punctuală, care nu ne spune „trebuie să fii comunist” sau „trebuie să fii liberal”, ci îți sugerează că, într-o anumită chestiune există o responsabilitate, o culpă, a unei autorități publice, în general - guvernul. Propaganda împotriva guvernului este foarte la modă în Statele Unite, de exemplu.

Red: În prezent, fenomenul  fake news este într-atât de  recunoscut, încât proprietarii rețelelor sociale sau decidenții asupra lor au hotărât să creeze un fel de „sită” - desigur, tot prin mijloace electronice și de programare - de filtrare a fake news. Nu este, cumva, paradoxal că tocmai canalele responsabile de răspândirea fake news își asumă, în ceasul al doisprezecelea - dacă nu încă mai târziu - filtrarea acestora? Și, este credibil?

Prof. Ioan Pânzaru: Mijloacele acestea de comunicare fiind de un acces extraordinar de facil, dezvăluie diferite straturi ale naturii umane care, până acum, nu erau cunoscute. Facebook a început ca un site prin care foști absolvenți de liceu din aceeași promoție să se poată întâlni și să schimbe informații despre ce-au făcut, unde-au ajuns, etcetera... și, după aceea s-a întins ca un foc se savană. De ce? Pentru că omul are o doză de narcisism și dorește să se reprezinte pe sine în posturi favorabile; de exemplu, își face selfie având în fundal Turnul Eiffel ca să arate că el a fost la Paris. Acest lucru s-a difuzat cu atât de mare viteză, încât influențatorii politici au găsit aici o oportunitate excepțională de a ține legătura cu niște publicuri care erau deja puse în rețea prin mijloacele specifice Facebook și mulți oameni politici dădeau știri - care, altfel, ar fi fost prezentate sub forma unui discurs în Parlament - printr-un articolaș pe Facebook. Președintele Trump le dă printr-un tweet. Sigur, descoperim că natura umană este influențabilă; asta se știa de la vechile experimente care arătau că oamenii pot fi influențați, de exemplu pentru ca să-și tortureze semenii în laborator - dar asta se întâmplă și în realitate. Și asistăm la o epidemie de ură, pentru că oamenii se lasă ușor influențați prin contagiune - să-i considere pe membrii unui grup, teoretic advers, ca fiind niște ființe infame, care ar trebui să fie șterse de pe fața pământului. Această competiție de ură amintește o pe cea dinainte de război, dintre comuniști și fasciști, hitleriști. Deosebirea mare este că, înainte de război, populația, cetățenii, chiar și intelectualii erau gata să pună mâna pe arme ca să îi extermine pe inamicii ideologici. Acum, populația nu mai e dornică să pună mâna pe arme, dar pune ușor mâna pe tastatura computerului, ca să-și lanseze insultele în spațiul virtual.

Red: Natura umană pare că aduce uitarea la ordinea zilei. Îmi amintesc de unul dintre motivele declanșării războaielor din Golf ca  fiind pretinsele - așa cum s-a dovedit ulterior - depozite de arme chimice irakiene; acestea nu s-au descoperit niciodată. Nici o revenire nu se face; poate, cel mult, câte o mică evocare mai transpare în comentarii despre ceea ce a fost un pas strategic, politic, extraordinar de important în zonă. Astfel de exemple mai sunt: iată - asteroidul Apocalipsei, anunțat pentru 2012 și care popula numeroase site-uri, nu a venit; dar, nici unul dintre cei care au publicat nu și-a pus cenușă în cap , ci a continuat pe alte topici. Și totuși, aceleași organizații care, până la urmă, s-au discreditat cu respectivele fake news, continuă să  danseze. Uitarea, deci - revenind la începutul întrebării - funcționează. Ori - iertarea.

Prof. Ioan Pânzaru: Acestea sunt mecanisme specifice comunicării orale... să ne gândim la bârfe. Bârfele sunt o modalitate de socializare, în sensul în care, ascultând povești despre terți, despre colegii noștri care nu sunt de față, ne manifestăm încrederea în interlocutorul nostru, pentru că-i împărtășim un secret; el, de asemenea, ne împărtășește secretele lui... o parte din aceste secrete sunt inventate; bârfele - se știe - sunt iresponsabile. Dacă s-ar pune problema vreodată ca cineva să-și ia reponsabilitatea răspândirii unei bârfe printre colegi, sigur că atitudinile s-ar schimba; dar această problemă nu se pune niciodată. La fel, a apărut în spațiul virtual această iresponsabilitate totală - care-i un fel de oralitate - conținuturile site-urilor dispar după o anumită perioadă și numai jurnaliștii care vor să arate că, la un moment dat, s-au emis anumite opinii care pot fi adevărate sau criticate ulterior, fac printuri de ecran, ca să salveze o informație care, altfel, va dispărea. Unele gafe guvernamentale, de asemenea, sunt repede șterse...  

În comunicarea politică, de asemenea, funcționează o iresponsibilitate cu atât mai mare, cu cât forma orală predomină asupra formei scrise. Înainte de război, în parlament se țineau discursuri, de jumătate de oră - o oră, care erau, după accea, publicate  în ziarele centrale. Fidel Castro ținea discursuri de patru ore! Asemenea conținuturi nu se mai ștergeau; ele rămâneau în arhivă. Deci, omul politic era obligat la o anumită responsabilitate și la o anumită consecvență.

În momentul de față, în marile parlamente, timpul de vorbire este limitat la trei minute. Aceste trei minute trec foarte repede; omul apucă să lanseze o informație falsă spunând „nu știu dacă este așa, să verifice alții...” Dar consecințele se văd. Acum, de exemplu, ziarele americane au subliniat că discursul incendiar al lui Trump poate să fie una dintre cauzele favorizante ale „epidemiei de bombe”.

Red:  Pentru încheierea interviului, v-aș invita să anticipați evoluția fenomenului fake news.

Prof. Ioan Pânzaru: Este, firește, foarte greu de anticipat; și cel mai bine ar fi să nu anticipăm deloc! Dar să încercăm să ne gândim că mediile au o viață: la început, radioul era o atracție extraordinară; după aceea, radioul a fost înlocuit de cinematografie, care a preluat inclusiv un alt mediu care erau spectacolele de varietăți, după aceea a venit televiziunea care le-a preluat... azi, spectacolele de varietăți au dispărut. Și Internetul tinde să „îngroape” televiziunea; tineretul din țările occidentale nu se mai uită la televizor.

Deci este de presupus că și unele forme de comunicare pe internet care se constituie ca niște medii, spre exemplu mediile sociale, ar putea să cadă în desuetudine, tocmai datorită exceselor care se comit în aceste momente.

Red: ...Deci, fake news s-ar putea reduce în amploare și efecte?

Prof. Ioan Pânzaru: Ar putea să se mute pe alte media... mai noi.

Red: Vă mulțumesc, domnule profesor, pentru discuție...

===================================================================

Inevitabil comprimat la dimensiunea unui episod al seriei Erezii moderne, interviul acordat de domnul profesor universitar Ioan Pânzaru apare într-o perioadă a remarcilor, tot mai frecvente, a proliferării fake news și în România. Filtrarea acestora în timp real, în contextul consumului informațional, este, pentru publicul obișnuit, aproape imposibilă.

Viitorul fenomenului - aflat, încă, într-o fază incipientă - este greu de imaginat altfel decât într-o amplificare exponențială. Culmile și inevitabilul final al lumiifake news pot fi, încă de pe acum, un exercițiu de imaginație.

redactor: Florin VASILIU

”Taine și comori” la Artsafari

”Taine și comori” la Artsafari

Din 8 martie 2024, în Palatul Dacia România, Palatul Pinacotecii - cum a început deja să fie cunoscută și...

”Taine și comori” la Artsafari
Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre
GenZ Podcast 29 Februarie 2024, 19:20

Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre

Autor: Luoana Pleșea   Tinerii din România vor putea vota anul acesta pentru patru tipuri de alegeri –...

Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre
Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 29 Februarie 2024, 14:48

Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”

O expoziție de portrete și de lumină ar putea fi succinct descrisă expoziția lui Vasile Mureșan Murivale de la Galeria...

Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”
Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza
YOU + EU 2024 28 Februarie 2024, 21:32

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza

Autor: Luana Pleșea   Cetățenii Uniunii Europene își aleg anul acesta noii reprezentanți în Parlamentul...

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza
Generația Z: Politician sau activist?
GenZ Podcast 25 Februarie 2024, 16:30

Generația Z: Politician sau activist?

Autor: Cătălin Glăvan   Implicarea tinerilor în politică reprezintă un domeniu deopotrivă captivant, esențial și...

Generația Z: Politician sau activist?
Criticul de artă Eduard Andrei - ”Artista invită privitorul într-un drum inițiatic...care presupune contactul cu opera brâncușiană”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 22 Februarie 2024, 07:30

Criticul de artă Eduard Andrei - ”Artista invită privitorul într-un drum inițiatic...care presupune contactul cu opera brâncușiană”

Curatoarea Diana Roman și criticul de artă dr. Eduard Andrei ne propun o expoziție și înțelesurile ei, aparte, de Ziua...

Criticul de artă Eduard Andrei - ”Artista invită privitorul într-un drum inițiatic...care presupune contactul cu opera brâncușiană”
Graficianul Mircea Nechita: în ”Gruparea Opus” , ”orientarea în sens artistic nu este nici pe departe radicală. Ne situăm, zic eu, într-un posmodernism aproape clasic”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 16 Februarie 2024, 07:00

Graficianul Mircea Nechita: în ”Gruparea Opus” , ”orientarea în sens artistic nu este nici pe departe radicală. Ne situăm, zic eu, într-un posmodernism aproape clasic”

În a doua parte a lunii ianuarie a anului 2024, la Galeria de artă Simeza , Grupul Opus ne-a mai propus o expoziție de...

Graficianul Mircea Nechita: în ”Gruparea Opus” , ”orientarea în sens artistic nu este nici pe departe radicală. Ne situăm, zic eu, într-un posmodernism aproape clasic”
Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (I). Siegfried Mureșan: „Parlamentul European este instituția cea mai democratică (...), singura instituție europeană aleasă în mod direct de oameni din toată Uniunea Europeană”
YOU + EU 2024 15 Februarie 2024, 13:06

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (I). Siegfried Mureșan: „Parlamentul European este instituția cea mai democratică (...), singura instituție europeană aleasă în mod direct de oameni din toată Uniunea Europeană”

Autor: Corina Negrea   Siegfried Mureșan este deputat european, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular...

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (I). Siegfried Mureșan: „Parlamentul European este instituția cea mai democratică (...), singura instituție europeană aleasă în mod direct de oameni din toată Uniunea Europeană”
Ascultă live

Ascultă live

09:00 - 11:00
Orașul vorbește
Ascultă live Radio România Cultural
07:20 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
09:05 - 10:00
DEDICAȚII MUZICALE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
07:03 - 10:00
Bună dimineaţa Transilvania
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru