Eric-Emmanuel Schmitt, în studioul Radio România Cultural

Scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt este invitatul Ioanei Bâldea Constantinescu în emisiunea Orașul vorbește de joi, 25 octombrie, într-un interviu, în direct, la Radio România Cultural.

Celebrul scriitor și dramaturg Eric-Emmanuel Schmitt se va afla la București, în perioada 24–26 octombrie, la invitația Editurii Humanitas Fiction și a Festivalului Național de Teatru (FNT), cu prilejul premierei spectacolului Copilul lui Noe (adaptare a romanului omonim, acum într-o nouă ediție, în traducerea Ilenei Cantuniari) și a lansării celui mai recent roman al său, Omul care vedea dincolo de chipuri, în traducerea Lilianei Donose-Samuelsson.

Înainte cu o zi de interviul din studioul Radio România Cultural, miercuri, 24 octombrie, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Ioana Bâldea Constantinescu va participa la evenimentul de lansare a romanului Omul care vedea dincolo de chipuri, alături de publicistul Cristian Pătrășconiu, și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Întâlnirea va fi urmată de o sesiune de autografe.

Romanul Omul care vedea dincolo de chipuri, apărut recent în seria de autor „Eric-Emmanuel Schmitt“, la Editura Humanitas Fiction, este povestea lui Augustin, un tânăr jurnalist stagiar care, trăind la limita subzistenței, supraviețuiește unui atentat terorist din Charleroi. Pentru poliție, el devine un martor prețios. Când îi pun întrebări, oamenii legii nu bănuiesc însă că timidul Augustin are un dar care îi permite să vadă dincolo de limitele percepției și deducției dintr-o anchetă. Ajutat de vocile unor prezențe inefabile, protagonistul pornește pe un drum la capătul căruia va reuși să afle răspunsuri la marile întrebări neliniștitoare și să devină un adevărat erou.

Eric-Emmanuel Schmitt s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filozofie. Trei ani mai târziu obține titlul de doctor în filozofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru, Noaptea de la Valognes. Îi urmează Vizitatorul, care îi aduce consacrarea și pentru care este distins cu trei premii Molière, Variațiuni enigmatice, Libertinul etc. În 1994 îi apare primul roman, Secta Egoiștilor, dar scrie în continuare piese de teatru care fac săli pline în Franța și în străinătate. În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Théâtre pentru întreaga activitate. De același succes răsunător se bucură și romanele sale Evanghelia după Pilat (2000), Adolf H. Două vieți (2001), Pe când eram o operă de artă (2002), precum și eseul Viața mea cu Mozart (2005). Volumele care alcătuiesc „Ciclul invizibilului“ – Milarepa (1997), Domnul Ibrahim și florile din Coran (2001), Oscar și Tanti Roz (2002), Copilul lui Noe (2004), Luptătorul de sumo care nu se putea îngrășa (2009) și Cei zece copii pe care doamna Ming nu i-a avut niciodată (2012) – s-au aflat luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase țari. Eric-Emmanuel Schmitt este autorul a cinci volume de povestiri, Cea mai frumoasă carte din lume și alte povestiri (2006), Visătoarea din Ostende (2007), Concert în memoria unui înger (2010), distins cu Premiul Goncourt pentru nuvelă, Cei doi domni din Bruxelles (2012) și La vengeance du pardon (2017). În 2008 publică romanul Ulysse from Bagdad, în 2011, Femeia în fața oglinzii, în 2013, Papagalii din Piața Arezzo, în 2014, dipticul Elixirul dragostei și Otrava iubirii, în 2015, Noaptea de foc, iar în 2016, Omul care vedea dincolo de chipuri. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste 20 de premii și distincții literare, în 2001 primind titlul de Chevalier des Arts et des Lettres. Cărțile lui sunt traduse în peste 40 de limbi.