Vocile memoriei: Minulescu, opt decenii de posteritate

Admirat de Caragiale, emulat chiar de marele exilat, care publica în Convorbiri critice un poem pe calapodul minulescianei Clopotele, autorul Romanțelor pentru mai târziu este un poet cu mare succes în epocă. Un succes enervant pentru mulți. Între ei și Arghezi, cel care îl încondeia într-un pamflet în gazeta Seara, prin 1914: „E ca un plisc <<farfuride>> răzbit în simbolism, în poezie" – scria Arghezi, asociindu-l personajului caragialian. De umbra lui Caragiale, Minulescu nu scapă până astăzi! Călinescu îl gusta mai mult decât, de pildă, Lovinescu, deși scrie : „Minulescu este în bună măsura un Mitică, un Cațavencu și un Eleutheriu Popescu deveniți lirici”. În fine, ca să schițăm reperele receptării, Nicolae Manolescu face și el apel la Caragiale, vorbind despre poezia lui Minulescu, dar schimbă accentele: „Fondul ei simbolist este internațional. Adaptat, doar, pentru Zițele valahe”. La optzeci de ani de la moarte, Minulescu a fost evocat marți, 9 aprilie, la Muzeul Național al Literaturii Române. Tot atunci a fost lansat volumul bilingv „Romanțe de iubire dulce-amară/Romances des douces amours amers”, poezii de Ion Minulescu, în traducerea Paulei Romanescu. Vă prezentăm la Vocile memoriei această manifestare cu public.

Emisiunea Vocile memoriei, difuzată duminică, 14 aprilie 2024, ora 22.30, la Radio România Cultural. Realizator E. Lucan.