Vocile memoriei: Cezar Baltag, un sfert de secol de posteritate

Poet de primă oră în generația lui, Cezar Baltag debuta în volum chiar în 1960, odată cu Nichita Stănescu. Ca și acesta din urmă, la intrarea în literatură autorul Comunei de aur plătește vamă clișelor din poezia epocii și publică apoi, în 1964 un nou volum, Vis planetar, care arată, ca și cele ale altora din aceeași generație, că începea o altă perioadă a literaturii noastre, mult mai bună decât aceea ce se încheiase. Ion Pop notează că poetul și-a impus originalitatea cu oarecare dificultate, iar despre volumul din 1964, că acolo poetul se îndepărtează de visul romantic, fiind de fapt caracterizat de o ”clasicitate a reveriei”. Imediat după Vis planetar, cărțile de poezie ale lui Cezar Baltag se succed cu regularitate, la unu, doi ani, însă prima ”carte caracteristică” a lui ar fi, în opinia lui Nicolae Manolescu, cea din 1973, Madona din dud. Un moment important în biografia lui Cezar Baltag este întâlnirea cu Mircea Eliade, întâlnire prilejuită de o bursă în Statele Unite, după cum relatează el însuși, cu emoție, în înregistrarea din fonotecă, pe care o difuzăm la Vocile memoriei. În aceeași ediție îi ascultați pe Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Ninetta Gusti și pe G. C. Nicolescu. Acesta din urmă povestește cum a decurs întâlnirea cu Camil Petrescu, din 1957, pentru imprimarea pe bandă de magnetofon a fragmentului din romanul Un om între oameni.

Emisiunea Vocile memoriei, difuzată duminică, 29 mai, 2022, ora 22.30, la Radio România Cultural.Realizator E. Lucan.