Remember Constatin Abăluță

Poet, mai mereu reînnoit ca modalitate de exprimare, cu debut acum mai bine de șase decenii, prozator, traducător, autor cu gustul experimentului, Constantin Abăluță a scris de asemenea poeme în proză, teatru și poezie în limba franceză. A alcătuit o apreciată antologie de poezie românească, a făcut și cronică literară, ocazional și cronică plastică. Având pregărire de arhitect, a expus el însuși pictură și grafică. Încadrat de critică generației sau promoției literare a anilor șaptezeci, nu a fost în centrul canonului nostru literar din anii șaizeci-optzeci, așa cum nu au fost multă vreme nici Mircea Ivănescu, Gellu Naum și nici alți poeți de care a fost apropiat. Recunoașterile oficiale au venit destul de târziu: a primit două premii ale Uniunii Scriitorilor pentru volumele lui din anii 1990, intitulate Aceleași nisipuri și Cârtița lui Pessoa. Încă un premiu al Uniunii Scriitorilor îl primea pentru antologia lui comentată de poezie contemporană românească. Iar când a venit marea recunoaștere oficială, ea i-a fost repede anulată; a fost descalificat prin... neprezentare. Căci, inițial declarat laureat în 2019 al Premiului național de poezie Mihai Eminescu, premiul i-a fost apoi retras. Motivul? Nu a putut face deplasarea la Botoșani ca să-l primească. Recunoașterea a venit mai degrabă din partea confraților lui poeți, cei din generațial lui. Mai târziu, poezia lui a devenit unul dintre modelele douămiiștilor. Difuzăm la Vocile memoriei două înregistrări din anii 1968 și 1970 cu Constantin Abăluță.

Emisiunea Vocile memoriei, difuzată duminică, 9 februarie 2025, ora 22.30, la Radio România Cultural. Realizator E. Lucan.