Texte şi pretexte - Cultura umană la o scară nemaivăzută: Simon Sebag-Montefiore, Lumea. O istorie de familie. Invitată: filosoful şi editorul Magdalena Mărculescu

„O istorie a lumii la scara cea mai grandioasă, dar și intimă – survolînd secole, continente și culturi, și legînd marile teme ale războiului, migrației, pandemiilor, religiei, medicinei și tehnologiei de oameni aflați în centrul dramei umane. Pasionantă precum o lucrare de ficțiune, Lumea lui Simon Sebag-Montefiore surprinde istoria umanității, în toată bucuria, suferința, dragostea, ingenuitatea și cruzimea sa, într-un fir narativ unic, inovator, care va deplasa pentru totdeauna limitele a ceea ce poate realiza istoria.” (Editura Trei)

În ediţia de sîmbătă, 21 decembrie 2024, a emisiunii Texte şi pretexte, ne propunem, prieteni, să dialogăm cu prietena noastră, filosoful şi directorul editorial al grupului Trei din Bucureşti, Magdalena Mărculescu, despre o carte impresionantă la propriu şi la figurat: Lumea. O istorie de familie de britanicul Simon Sebag-Montefiore. Apărut recent în româneşte, acest studiu cu ambiţie exhaustivă, aruncă o altă lumină asupra marilor familii care au devenit protagonistele culturii, civilizaţiei şi puterii mondiale, din zorii omenirii şi pînă astăzi, de pe toate continentele şi ariile geografice, din unghi de vedere moral, dar şi creativ sau destructiv. Că e vorba despre Doamna Murasaki, prima romancieră din istorie şi pînă la dinastiile Rockefeller sau Kennedy, de la faimoşii incaşi şi mayaşi şi pînă la Napoleon Bonaparte sau Bashar al-Assad, nimic nu lipseşte din această sui generis istorie a spiţei omeneşti, cu toate cele bune dar şi rele ale sale. O fulgurantă panoramă asupra trecerii omului prin lume, a creativităţii şi destructivităţii sale, dar şi a firelor nevăzute care leagă marile familii şi dinastii, personalităţile şi eroii ce au construit eşafodajul civilizaţiei umane. Simon Simon Sebag-Montefiore, celebru realizator de documentare TV, istoric de calibru, dar şi un foarte talentat prozator, este autorul „de casă” al grupului editorial Trei, publicînd studii masive precum Romanovii, Pecetluite de istorie şi Ierusalim, opere de ficţiune pentru publicul matur, în genul romanelor Saşenka, Cerul roşu al amiezii şi Într-o noapte de iarnă, dar adresate şi auditoriului tînăr, ca titlurile Ordinul iepurilor regali şi Evadarea din turn.

Răzvan Dolea, la rubrica Tema zilei la trei minute post meridian, ne vorbeşte despre un baron şi tenismen german antinazist: Gottfried von Cramm.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei literaturii universale: la 21 decembrie 1940 se stingea la Hollywood un mare scriitor american din veacul al XX-lea, poate cel mai valoros reprezentant al „generaţiei pierdute”. Acesta a avut parte de o viaţă agitată, fiind apăsat de un destin care avea să se dovedească tragic. A suferit mult alături de iubita sa soţie, Zelda, alcoolică şi dependentă de droguri, pe care a îngrijit-o pînă în cea din ultimă zi. Atras de mirajul Hollywoodului, a sperat să dea lovitura cu un scenariu care să-l facă milionar. Ca de obicei, visul american s-a dovedit un miraj letal. Nu a publicat mult, dar toate scrierile sale sînt demne de statutul capodoperei. Mă refer la romanele Stranie poveste a lui Benjamin Button, Marele Gatsby, Cei frumoşi şi blestemaţi, Blîndeţea nopţii, Dincoace de paradis şi Ultimul magnat, dar şi la colecţia de nuvele Povestiri din epoca jazzului.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici analizează o carte dedicată manierei în care Rodin a realizat statuia lui Balzac.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv, Valentin Protopopescu face retrospectiva anului tenisistic 2024.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta Ceasornicarul... interpretată de Mihai Mălaimare şi Dem Rădulescu.