Consilierea filosofică între spiritualitate şi psihoterapie. Invitat: profesorul universitar doctor Laurenţiu Staicu

„Așadar, dacă e făcut pentru acțiune, omul nu poate fi fericit cînd stă pe loc, pasiv, cînd nu acționează. Fericirea lui nu poate veni decît din activitate. Dar ce fel de activitate trebuie să desfășoare omul ca să atingă sau să obțină fericirea? Simpla mișcare a membrelor, plimbarea, să zicem, chiar dacă are o seamă de virtuți, nu este suficientă. Aici intervine cealaltă parte importantă a omului, anume rațiunea. Omul nu are doar corp, spune Aristotel, ci și rațiune sau minte, cum am zice noi azi, mai puțin pretențios. Iar rațiunea este cea care îl îndeamnă să acționeze în acord cu virtuțile și să evite acțiunile rele sau vicioase. De unde decurge, foarte elegant și simplu, că fericirea nu poate fi altceva decît activitatea sufletului în acord cu virtutea! Omul nu e fericit decît atunci când acționează, cînd se comportă virtuos.” (Laurenţiu Staicu)

În ediţia de sîmbătă, 19 octombrie 2024, a emisiunii Texte şi pretexte, ne propunem, prieteni, să ascultăm de la invitatul nostru, Laurenţiu Staicu, doctor în filosofie şi profesor în cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, ce este şi la ce serveşte consilierea filosofică. Cercetător aplicat şi autor asiduu, domnia sa a publicat pînă acum volume extrem de interesante şi utile, bine primite de public şi de specialişti, precum: Metafizica genurilor naturale, Introducere în managementul cunoaşterii, Trei istorii metafizice pentru insomniaci şi Socrate în blugi sau filosofia pentru adolescenţi. Extrem de sanitară este şi metoda omologată de Laurenţiu Staicu, cea a consilierii filosofice, o trezire maieutică a raţiunii ce poate echilibra stările de spirit pe care psihoterapia încă nu le poate armoniza.

Răzvan Dolea, la rubrica Tema zilei la trei minute post meridian, ne vorbeşte despre întîmplările banale ce pot inspira un destin intelectual.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei artelor plastice: la 19 octombrie 1943 se stingea la Montfavet, în Provence-Alpes-Côte d’Azur o mare artistă plastică franceză. Soră mai mare a scriitorului şi diplomatului Paul Claudel, muză, iubită şi tovarăşă de atelier a lui Auguste Rodin, a fost una dintre primele femei care au îndrăznit să depăşească tabu-ul condiţiei exclusiv masculine de care se bucura sculptura. Talentul şi capodoperele i-au fost recunoscute abia postum, dar povestea ei rămîne una pilduitoare pentru curajul de a-şi urma vocaţia în ciuda tuturor piedicilor.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre un talentat tînăr scriitor francez, Jean-Baptiste del Amo.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv, Valentin Protopopescu evocă momentul anunţatei retrageri din activitatea sportivă a marelui campion spaniol de tenis Rafael Nadal.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta Pancarta interpretată de Radu Zaharescu şi Virgil Ogăşanu.