REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan și invitații săi

Sâmbătă 3 octombrie
2020 de la ora 14,30 vă propunem 4 teme medicale alături de patru medici
bucureșteni.Vom discuta despre hipotiroidie, despre alimentația corectă în
timpul sarcinii, mai ales în contextul epidemiei actuale, despre mecanismele
fiziopatologice cu impact neurologic în infecția cu virusul SARS-Cov 2 și
despre afectarea articulară din gută.

Vor fi alături de
noi la Radio România Cultural doamna doctor Daniela Goldstein- medic primar
endocrinolog, doamna doctor Corina Grigoriu- medic primar obstetrică
ginecologie, doamna doctor Gabriela Mihăilescu- medic primar neurolog și domnul
doctor Dia Ahmad- medic primar ortoped.

***

Conform
statisticilor oficiale hipotiroidia (scăderea activității glandei tiroide)
afectează cu precădere persoanel de sex feminin. În categoria 35-65 de ani o
femeie din 8 suferă din cauza unei disfuncții tiroidiene. După 65 de ani cifrele indică o evoluție
semnificativă: una din cinci femei are astfel de tulburări endocrine.

Am discutat cu
doamna doctor Daniela Goldstein despre tabloul clinic al acestei boli parșive,
care se instalează lent, evolueză tăcut, insidios și scade progresiv calitatea
vieții. Cel mai adesea debutul hipotiroidiei îmbrăcă forme clinice înșelătoare,
asemănătoare depresiei sau stărilor de oboseală cronică accentuată; la
persoanele vârstnice simptomatologia hipotiroidiei poate mima unele afecțiuni
psihiatrice cu impact major asupra memoriei sau proceselor cognitive; sunt
descrise și hipotiroidii ce se reflectă preponderent asupra aparatului
osteo-articular, similar artritei reumatoide.

În literatura de
specialitate sunt descrise creșteri inexplicabile ale colesterolului, asociate
hipotiroidiei; înceinirea întregului metabolim al organismului este una din
caracteristicile esențiale ale bolii. Se mai pot înregistra: bradicardie( sub 60 de bătăi / minut),
hipertensiune arterială.

Una din cele mai
paradoxale situații întâlnite în practica medicală este legată de scăderea
semnificativă a producției de hormoni tiroidieni fără apariția vreunui semn
clinic care să indice acest lucru pentru o lungă perioadă de timp. Explicația
acestui paradox constă în acțiunea sinergică a adrenalinei cu cea a hormonilor
tiroidieni, sublinează doamna doctor Daniela Goldstein.

***

Am discutat în
edițiile trecute ale emisiunii REConCHILLiant despre impactul diabetului
gestațional și al hipertensiunii asupra sănătății fătului dar și al gravidei .

Edițiile anterioare
sunt arhivate pe siteul Radio România Cultural și pot fi ascultate de cei care
nu au reușit să fie atunci alături de noi.

Sâmbătă 3 octombrie
2020 de la ora 14,30 vom discuta despre regimul alimentar corect în timpul
sarcinii. Doamna doctor Corina Grigoriu, șef de lucrări la Universitatea de
Medicină și Farmacie Carol Davila din București ne va puncta câteva informații
despre pericolul substanțelor cu efect laxativ asupra musculaturii netede a
uterului –medicamente, ceaiuri, alimente. Fisticul spre exemplu are un efect important
asupra musculaturii uterine dacă este consumat în exces.

Doamna doctor
Corina Grigoriu ne va explica de ce se
înregistrează atât de frecvent scăderi ale glicemiei în cel de al doilea
trimestru de sarcină. Vom afla și cum poate fi combătută senzația de foame
extremă declanșată de scăderea glucozei din sânge.

Un subiect
important, mai ales pentru această perioadă este legat de menținerea sănătății
tractului respirator. Am pregătit pentru acestă ediție și câteva informații din
medicina tradițională chineză, privind legătura dintre secreția de mucus la
nivelul căilor aeriene și buna funcționare a tubului digestiv. Cei curioși pot
să-și completeze cunoștințele din acest domeniu citind texte traduse și în
limba română.

***

Săptămâna trecută
am început o serie de interviuri focalizate asupra impactului neurologic al
infecției cu virusul SARS-COV-2. Doamna doctor Gabriela Mihăilescu, șef de
lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București
ne-a prezentat atunci câteva informații despre semnele clinice cu răsunet
neurologic din această infecție, parametrii care se monitorizează la pacienții
cu boli neurologice cronice, precum și măsurile de prevenire ale răspândirii
bolii.

În acestă ediție
vom discuta în premieră la Radio România despre mecanismele fiziopatologice
cercetate la nivelul sistemului nervos central și periferic. Informațiile
prezentate de doamna doctor Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog la
Spitalul Colentina din București au fost comunicate în ultimele săptămâni la
sesiunile internaționale organizate online de Societățile de Neurologie din mai
multe țări ale lumii.

Din temele
dezvoltate pe larg în cadrul emsiunii de sâmbătă 3 octombrie 2020 semnalăm aici
doar câteva:

• Ce
  legături există între pierderea mirosului și afectarea directă sau indirectă a
  receptorilor sistemului olfactiv?
• Pot
  fi descrise anumite asemănări între mecanismele fiziopatologice din anosmia
  bolii Parkinson și infecția cu virusulSARS-COV-2?
• Ce
  legătură există între afectarea centrilor nervoși din trunchiul cerebral și
  stopul cardiac?
• Străbat
  citokinele bariera hematoencefalică? Persistența acestora în concentrație mare
  poate favoriza declanșarea accidentele cerebrale hemoragice?
• În
  ce măsură virusul SARS-COV-2 se poate propaga spre sistemul nervos central
  urmând traseul nervului vag(din terminațiile abdominale ale acestuia)
• Care
  este legătura între starea de hipercoagulabilitate și accidentele vasculare
  cerebrale, tromboembolismele sau infarctul miocardic acut apărute la pacienții
  cu COVID?
• În
  ce măsură inflamția sistemică poate provoca encefalite sau poate accentua
  tulburări motorii carcteristice mai multor tipuri de boli neurologice?

***

Vă propuneam
săptămânile trecute câteva subiecte despre afecțiunile osteo-articulare, atât
de frecvente în societatea modernă; modificarea alimentației, sedentarismul,
obezitatea, diabetul, dislipidemiile influențează semnificativ și metabolismul
sistemului osteo-articular.

Sâmbătă 3 octombrie
2020 vom discuta cu domnul doctor Dia Ahmad, medic primar ortoped despre
afectarea articulară provocată de creșterea tranzitorie sau permanentă a
concentrației de acid uric din sânge.

Această formă
dureroasă de artrită este cunoscută sub numele de gută și se întâlnește cu o
frecvență ceva mai mare la bărbați. Între 40-50 de ani sunt de 3 ori mai mulți
bărbați bolnavi de gută.

Alimentația bogată
în carne roșie, fructe de mare, dar și excesul de alcool- în special de bere,
pot provoca creșteri substanțiale ale acidului din uric din sânge; acesta se va depune sub formă de cristale sau
de tofi gutoși la nivelul articulațiilor provocând inflamație, durere, edem. Datorită
particularităților anatomo-fiziologice degetul mare de la picior este afectat
cel mai puternic; simptomatologia se poate extinde progresiv către
articulațiile mâinii, genunchilor, piciorului.Creșterea temperaturii locale se
poate generaliza, fiind descrise adeseori episoade de febră și frison ce
însoțesc criza de gută.

Sunt și medicamente care pot declanșa acest atac de gută. Trebuie menționat în acest sens diureticele tiazidice, aspirina, niacina, imunosupresoarele( administrate după transplantul unor organe), precum și chimioterapia.