REConCHILLiant cu Daniela Rei și invitații săi
19 Decembrie 2020, 06:23
” Timpul poartă cu sine posibilitatea veșniciei, prin comuniune cu Dumnezeu - prin harul Său; din acest motiv Dumnezeu poate intra într-o relație iubitoare cu ființele temporale. (...) El ne-a făcut capabili de a-I răspunde chemării Sale. Iubirea este un dar al unuia către altul(..). Numai printr-un răspuns imediat și desăvârșit iubirea este deplin împlinită iar comuniunea desăvârșită este atinsă. Contează cu ce umplem clipa ce ni s-a dat; contează cu ce umplem intervalul de așteptare dintre chemarea lui Dumnezeu și răspunsul nostru. ”
Părintele Dumitru Stăniloae- Timp și Veșnicie SLG Press Convent of Inacarnation Fairacress, Oxford
Sâmbătă 19 decembrie 2020, de la ora 14.30, vă propunem o nouă ediție a emisiunii REConCHILLiant. Vom discuta despre sărbătorile care se apropie, despre slujirea aproapelui, despre grija, atenția, răbdarea și dragostea pe care ar trebui să le adăugăm vieții noastre. Vor fi alături de noi domnul Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române și domnul Cristian Banu, managerul Spitalului Clinic nr.1 Witting din București.
***
Interviul cu domnul Bănescu a avut drept punct de plecare relația dintre SĂRBĂTOARE și TIMP, comuniunea spirituală și socială. Vasile Băncilă scria în urmă cu mai bine de jumătate de secol că ” Timpul sărbătorii este un timp pe verticală, care ne absoarbe atenția, trăirea, pe verticală (...) existența noastră are atâta valoare câtă sărbătoare include în ea.”
Acest mod de raportare la timpul sacru întregește aspirația omului către veșnicie. Pregătirea pentru întâmpinarea sărbătorii se poate transforma în cercetare interioară, îndreptare, sporire a atenției și a discernământului. Anul acesta, mai mult decât altă dată, ar trebui să medităm la sensul primordial la sărbătorii, la înțelesul tainic al comuniunii cu Dumnezeu și cu semenii noștri.
Măsurile de izolare fizică au modificat profund ritmul vieții noastre. În perioada aceasta dificilă cei mai afectați au fost seniorii, bunicii noștri, a căror vulnerabilitate crescută în fața pandemiei cu COVID 19 a adăugat vieții lor frică, tristețe, singurătate. Momentul sărbătorilor poate fi un prilej de răgaz, de așezare, de împăcare și comuniune cu cei apropiați sufletelor noastre dar și cu cei pe care i-am neglijat, nedreptățit sau i-am supărat. Prin atenție, blândețe, răbdare și curaj, frica se poate converti în încredere, timpul bolii și al suferinței se poate transforma în timp de cercetare interioară și însănătoșire.
***
Cel de al doilea subiect pe care vi-l propunem sâmbătă, 19 decembrie, de la ora 14.30, la Radio România Cultural este dedicat oamenilor din linia întâi, care de aproape un an luptă alături de noi și pentru noi, depășindu-și propriile limite biologice, frica, oboseala, stressul accentuat.
Am discutat cu domnul Cristian Banu, managerul Spitalului Clinic nr.1 C.F. Witting despre provocările pe care le-au avut în ultimele luni ca urmare a transformării acestui spital într-o unitate medicală de tratare a pacienților cu COVID. Dificultățile prin care au trecut sunt similare celor cu care s-au confrunat cele mai multe spitale din țară încă de la începutul pandemiei. Nevoia acută de personal, mai ales de medici infecționiști, pneumologi și specialiști ATI, organizarea unor circuite speciale au modificat profund activitatea multor spitale din România. Mulți pacienți cu afecțiuni cronice sau chirurgicale au fost tratați cu mai mare dificultate din cauza măsurilor epidemiologice impuse de autorități în vederea prevenirii răspândirii infecției cu virusul SARS-COV-2 Au fost și situații tensionate ca urmare a acestor modificări în funcționarea spitalelor; multe operații au fost amânate, mulți bolnavi cu boli cronice au fost obligați să facă drumuri lungi, istovitoare pentru a-și putea trata suferințele.
Îngrijirea pacienților infectați cu virusul SARS-COV-2 a zdruncinat sistemele medicale din întreaga lume; țări dezvoltate precum Italia, USA, UK sau Franța au recunoscut dificultățile și sincopele cu care s-au confruntat. Lipsa personalului specializat a fost resimțită în cele mai multe țări ale lumii; lipsa materialelor de protecție, a dezinfectantelor dar mai ales sentimentul de nesiguranță în fața unui virus parșiv și-au pus amprenta asupra corpului medical din întreaga lume.
Efortul celor din linia întâi, răbdarea și curajul pe care le investesc în tratarea celor bolnavi, ne asigură nouă, celorlalți speranța unor sărbători luminoase!