Ascultă Radio România Cultural Live

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Ștefan cel Mare, o clipă de glorie a istoriei noastre. Invitat, prof. dr. Sergiu Iosipescu

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Ștefan cel Mare, o clipă de glorie a istoriei noastre. Invitat, prof. dr. Sergiu Iosipescu

02 Iulie 2024, 09:30

Emisiunea din această seară se dorește a fi un omagiu adus marelui voievod Ștefan a cărui viață s-a săvârșit la 2 iulie 1504, așadar acum 520 de ani.

Iată două consemnări ale acestui moment:

În anul 1504, în 2 iulie, marţi, ora 1 după răsăritul soarelui, din voia destinului, muri Ştefan, voievodul Moldovei, împovărat de lupte, bătrâneţe şi podagră. Natura îl făcuse norocos, isteţ şi viteaz. El alungase din Moldova pe regele unguresc Matia, bătut în oraşul Baia şi lovit el însuşi în trei locuri la spate. Tot el – minunată faptă – înfrânse cu o mână de oameni şi alungă cu ruşine pe sultanul Mahomed, care avea 120.000 de ostaşi. Tot el, cu arma în mână, alungase peste hotarele Moldovei pe regele polon Ioan Albert, călcând învoiala prin care i-a fost asigurată de mai înainte libera ieşire a acestuia din ţară. Tot el zdrobi, mai de multe ori şi respinse pe tătarii de dincolo de Volga şi pe cei din Crâm. O, bărbat triumfal şi victorios, care biruişi pe toţi regii învecinaţi ! O, om fericit, care te bucuraşi de toate darurile, câte natura altora numai în parte le dă : unii înţelepţi şi vicleni, alţii viteji şi drepţi, alţii iarăşi cu noroc împotriva duşmanilor. Tu singur le avuşi hărăzite toate laolaltă : drept-prevăzător, isteţ, biruitor al tuturor duşmanilor ! Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru”. Consemna cronicarul polonez Jan Dlugosz.

Cronicarul Grigore Ureche, la rândul său ne transmite peste veacuri un emoționant tablou literar al despărțirii moldovenilor de marele domn : „Iară pre Ştefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire în Putna care, era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, că cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ştefan vodă, nu pentru sufletu, ce este în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu. Fost-au mai nainte de moartea lui Ştefan vodă într-acelaşi anu iarnă grea şi geroasă, câtu n-au fostu aşa nici odinioară şi decii preste vară au fostu ploi grele şi șovoaie de ape şi multă înecare de apă s-au făcut. Au domnitu Ştefan vodă 47 de ani şi 2 luni şi trei săptămâni şi au făcut 44 de mănăstiri şi însuşi ţiitoriu preste toată ţara”.

Domnia lui Ştefan, care a durat 47 de ani şi 3 luni, a rămas în istorie. Nu vom stărui asupra faptelor, în general bine cunoscute.

A fost Ştefan cu adevărat mare? Da, susţine Papa Sixtus al IV-lea care, lăudându-i lupta împotriva Porţii Otomane, vorbeşte despre înţelepciune, bărbăţie, strălucire….

A fost Ştefan cu adevărat sfânt ? Din nou da. Acelaşi Papă îl numeşte „atletul lui Hristos”. A fost el drept ? Cronicarul are îndoieli atunci când recunoaşte că „de multe ori la ospeţe, omora fără giudeţu”. Să nu privim însă faptele de demult cu exigenţa de multe ori absentă în evaluarea prezentului... Ceea ce cu siguranță a rămas peste timp este icoana sa, încă vie. Așa se face că ajutorul lui este invocat la vremuri de cumpăna aşa cum a făcut-o Mihai Eminescu:

“Ștefane Măria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,

Las’ Archimandritului

Toată grija schitului,

Lasă grija Sfinților

În seama părinților,

Clopotele să le tragă

Ziua ‘ntreagă, noaptea ‘ntreagă,

Doar s’a ‘ndura Dumnezeu,

Ca sa ‘ți mântui neamul tău!

Tu te ‘nalță din mormânt,

Să te- aud din corn sunând

Și Moldova adunând.

De-i suna din corn odată,

Ai s’aduni Moldova toată,

De-i suna de doua ori,

Îți vin codri ‘n ajutor,

De-i suna a treia oară

Toți dușmanii or sa piară”

Vom încerca, în cele 50 de minute ale emisiunii să discutăm despre o domnie rămasă în istorie ca fiind una glorioasă și despre un domn ce și-a căpătat statutul de erou.

Fără a intra în dispută cu mitul vom aduce în prim plan elemente importante pentru reconstituirea și înțelegerea unei epoci care de altfel i-a entuziasmat deopotrivă pe cunoscători și pe necunoscătorii vrăjiți doar de legendă.

Vă invităm să fiți alături de noi !

O privire veselă asupra lumii teatrului. "O istorie…altfel!" - Invitat, Cristi Iacob, actor la Teatrul Mic

O privire veselă asupra lumii teatrului. "O istorie…altfel!" - Invitat, Cristi Iacob, actor la Teatrul Mic

Cu mulți, mulți ani în urmă, în seara de 30 octombrie a anului 1938, pe lungimile de undă ale postului american...

O privire veselă asupra lumii teatrului. "O istorie…altfel!" - Invitat, Cristi Iacob, actor la Teatrul Mic
„Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie în timp de război în Delta extinsă”. Invitată, doamna dr. Sabina Fati

„Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie în timp de război în Delta extinsă”. Invitată, doamna dr. Sabina Fati

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 25 martie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache

„Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie în timp de război în Delta extinsă”. Invitată, doamna dr. Sabina Fati
Gheorghe Gheorghiu– Dej, primul conducător al României comuniste Invitat, dr. Ștefan Bosomitu

Gheorghe Gheorghiu– Dej, primul conducător al României comuniste Invitat, dr. Ștefan Bosomitu

Cu mulți ani în urmă, referindu-se la diferențele dintre tipurile de comunism apărute după război în țările...

Gheorghe Gheorghiu– Dej, primul conducător al României comuniste Invitat, dr. Ștefan Bosomitu
Învățăm din lecțiile istoriei ? O privire asupra lumii de astăzi. Invitat, prof. Sorin Antohi

Învățăm din lecțiile istoriei ? O privire asupra lumii de astăzi. Invitat, prof. Sorin Antohi

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 11 martie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

Învățăm din lecțiile istoriei ? O privire asupra lumii de astăzi. Invitat, prof. Sorin Antohi
„Un turn de fildeș în comunism ? Institutele umaniste ale Academiei RPR în România lui Gheorghiu–Dej". Invitat, dr. Criastian Vasile

„Un turn de fildeș în comunism ? Institutele umaniste ale Academiei RPR în România lui Gheorghiu–Dej". Invitat, dr. Criastian Vasile

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 4 martie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

„Un turn de fildeș în comunism ? Institutele umaniste ale Academiei RPR în România lui Gheorghiu–Dej". Invitat, dr. Criastian Vasile
Despre prezentul și viitorul muzeului. Invitat, dr. Ovidiu Țentea, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 25 Februarie 2025, 09:00

Despre prezentul și viitorul muzeului. Invitat, dr. Ovidiu Țentea, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 25 februarie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

Despre prezentul și viitorul muzeului. Invitat, dr. Ovidiu Țentea, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României
„Visul unei nopți polare, Belgica”. Invitat, dr. Oana Paula Popa, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”din București
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 18 Februarie 2025, 09:00

„Visul unei nopți polare, Belgica”. Invitat, dr. Oana Paula Popa, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”din București

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 18 februarie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

„Visul unei nopți polare, Belgica”. Invitat, dr. Oana Paula Popa, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”din București
Ialta…vrajbei noastre ! Invitat, dr. Cosmin Popa, cercetetor la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Romane
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 09 Februarie 2025, 09:00

Ialta…vrajbei noastre ! Invitat, dr. Cosmin Popa, cercetetor la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Romane

Idei în nocturnă.Pagini de Istorie - Marți 11 februarie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

Ialta…vrajbei noastre ! Invitat, dr. Cosmin Popa, cercetetor la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Romane
Ascultă live

Ascultă live

01:30 - 03:30
Teatrul Național Radiofonic
Ascultă live Radio România Cultural
02:05 - 02:30
SMART BOX (R)
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
02:00 - 03:00
Espańol 3
Ascultă live Radio România Internaţional 1
02:00 - 03:00
RRI, o voce pentru lumea românească (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
00:00 - 06:00
PROGRAM MUZICAL NOCTURN
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
00:00 - 06:00
Hit Mix
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
02:00 - 03:00
Contemplații simfonice (reluare)
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru