Idei in nocturnă- Pagini de Istorie: Paragrafe ale istoriei de mâine? Invitat, prof. univ. dr. Cornel Codiță

marţi 11 ianuarie 2022, ora 21.10

Realizator, Dan Manolache.

Ne gândim deseori care dintre evenimentele clipei pe care ne este dat să o trăim vor deveni capitole sau măcar paragrafe ale istoriei pe care o vor studia copiii sau nepoții noștri… Răspunsul este firește imposibil de dat. Nu știm ce va reține sita istoriei și nici nu suntem nici chiar noi siguri că momentele pe care le considerăm de referință sutnt cu adevărat importante, privite la scara istoriei. Ne propunen totuși ca în emisiunea din această seară să facem un fel de bilanț al faptelor care ne- au reținut atenția ân anul care tocmai a trecut și în zilele de început ale lui 2022. Vom folosi pentru prezentarea lor fragmente din textele publicate de agenția de presă a Radioului, RADOR.

Vom începe prin a discuta despre pandemia COVID- 19 care ne- a marcat existența începând din 2020. Iată care este stadiul actual ar răspândirii și al efectelor sale la nivel global.

„Al șaselea val de Covid-19 a depășit pentru prima dată pragul de 2 milioane de infectări într-o zi la nivel mondial, potrivit datelor culese de Organizația Mondială a Sănătății”, consemnează publicația spaniolă 20 Minutos. „Omicron își lasă pecetea de transmisie ridicată, deși continuă să pară mai puțin virulentă. În ce privește decesele, cu 7.300 în ultima zi, e o cifră departe de marile vârfuri ale pandemiei – la sfârșitul lunii ianuarie (peste 18.000) și aprilie 2021 (peste 15.000).” Noi recorduri de infectări zilnice constată în Europa și portalul EUObserver, acestea fiind raportate de Franța, Portugalia, Italia, Suedia, Olanda și Croația. Iar săptămâna trecută se estimează că unul din 15 britanici a fost infectat – cea mai rapidă înmulțire a cazurilor din Regat. Euronews transmite că Italia va impune vaccinarea obligatorie pentru persoanele de peste 50 de ani. Măsura se va aplica şi în universităţi, indiferent de vârstă, fiind deja impusă pentru şcoli, spitale, armată și poliţie.

Săptămânalul britanic The Economist e îngrijorat de efectele politice ale pandemiei asupra UE. „Pandemia a erodat consensul oricum fragil privind limitele rolului guvernelor în societățile liberale. În cazul proiectului european, un talmeș-balmeș de fundații fisurate și dependințe instabile improvizate de-a lungul anilor, o mai mare putere a statului va necesita o regândire a structurilor instituționale care-i mențin funcționalitatea.” Și dacă „mașinăria de la Bruxelles e un legiuitor de temut, aptitudinile ei executive sunt pe măsură? Dacă ne luăm după episodul achiziției vaccinurilor, răspunsul este nu.” The Economist conchide că e mai probabil ca UE să rezolve problemele din mers, improvizând în continuare, dar avertizează că s-ar putea ca soluțiile să nu fie de durată.”

Ne vom referi pe scurt și la un eveniment care a provocat reacții diverse de la aprobare la contestarea dură, retragerea trupelor americane și ale coaliției internaționale din Afganistan. Un eveniment explicat astfel de președintele SUA la 16 august 2021 :

„Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o națiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democrație centralizată unificată”, a spus președintele democrat, adăugând că obiectivul unic, valabil şi astăzi, şi care a fost întotdeauna valabil, este acela de împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american. „Le-am dat toate opțiunile, n-au vrut să lupte….Le-am dat toate opțiunile pentru a-și determina propriul viitor”, a spus el, adăugând că „forțele SUA nu pot și nu ar trebui să ducă un război și să moară într-un război în care forțele afgane nu au voința de a lupta ele însele”.

Ne vom referi apoi la două evenimente care suscită un mare interes chiar în acest început de ianuarie.

„Cea mai mare ţară din Asia Centrală, Kazahstanul, a fost zguduită în această săptămână de manifestaţii care s-au transformat repede în răscoală, în special la Almaty, capitala economică, unde zeci de persoane au fost ucise și alte mii arestate – scrie La Libre Belgique. ”La cererea conducerii kazahe, Rusia a trimis militari în zonă pentru a sprijini puterea în funcţie, în cadrul unui contingent multinaţional al Organizaţiei tratatului pentru securitate colectivă (OTSC), un grup compus din Moscova şi cinci ţări aliate”, mai precizează cotidianul belgian. De la Moscova, KOMMERSANT remarcă: ”Pentru prima dată de la începutul protestelor, fostul lider al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a făcut o declarație în care a făcut apel la populația țării să se adune în jurul noului președinte.

Britanicul The Financial Times apreciază că revolta kazahă „pune reflectoarele pe slăbiciunea lui Putin – și încă în cel mai nepotrivit moment”. Tocmai când președintele rus voia să „proiecteze o imagine de putere regională” prin presiunea de la granița ucraineană și când părea că „a împins din nou Occidentul în corzi”, noua revoltă i-a dejucat manevra. „Populația din Kazahstan – ca de altfel și cele din Belarus, Ucraina și Georgia – au demonstrat deja care sunt limitele viselor sovietice ale lui Putin.”

Violențele din Kazastan s-au soldat, după unele surse, cu 164 de morți, numeroși răniți și peste 8000 de arestați.

Vom încheia emisiunea cu referiri la discuțiile ce sepoartă sau se vor purta în aceste zile între SUA, NATO, OSCE și Rusia. Iată un tablou al temelor ce vor fi abordate și al contextului în care ele se desfășoară, preluat din revista presei alcătuită de RADOR.

„Sub titlul ”Un moment periculos pentru Europa”, WALL STREET JOURNAL realizează o analiză a summitului SUA-Rusia care va avea loc luni 10 ianuarie, online. ”Criza creată de Rusia la frontiera Ucrainei este pentru Europa de Est cel mai periculos moment din ultimele decenii. Un alt risc, poate chiar mai mare, ar fi oferta pe care președintele Biden i-ar putea-o face lui Vladimir Putin ca să prevină o invazie în Ucraina. Washingtonul a dezmințit că va face concesii pe seama europenilor, dar, după cum notează Wall Street Journal, Putin a obținut deja un avantaj amenințând cu o invazie. Președintele rus este cel care pune condiții Occidentului și a și câștigat deja două întrevederi față în față cu Biden”.

”Miza extrem de sensibilă a negocierilor dintre ruși și americani care urmează să se deschidă luni la Geneva, este nu atât soarta Ucrainei, cât viitoarea arhitectură de securitate a continentului european”, subliniază la rândul său Le Monde. ”Actuala ordine a securității europene, clădită pe fundalul prăbușirii URSS cu treizeci de ani în urmă, a suferit multe lovituri în ultimii ani. În 2014, Rusia a încălcat un tabu prin anexarea unilaterală a peninsulei Crimeea, privând Ucraina de o parte din teritoriul său. Donald Trump a contribuit, de asemenea, la slăbirea edificiului de securitate european, denunțând mai întâi Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară, datând de pe vremea Războiului Rece, apoi tratatul Open Sky, semnat în 2002 de aproximativ treizeci de țări”, reamintește cotidianul central francez.

Tot pe 10 ianuarie, va avea loc reuniunea Comisiei NATO-Ucraina. La reuniunea care se va desfăşura la Bruxelles sub preşedinţia secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, va participa şi ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Cu această ocazie va fi discutată situaţia în care s-a ajuns în urma concentrării de trupe de către Rusia la graniţa cu Ucraina – anunță la rândul său publicația turcă Yeni Safak.”

Cu mențiunea că fotografiile postate au fost preluate de pe site-ul Wikipedia, vă invităm să fiți alături de noi pe frecvențele Radio România Cultural.