Ascultă Radio România Cultural Live

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Ion I. C. Brătianu, un ctitor de Unire. Invitat, dr. Narcis Dorin Ion, Directorul General al Muzeului Național Peleș

29 Noiembrie 2022, 10:28

Realizator, Dan Manolache

Cei mai mulţi îşi închipuie că politica e un fel de distracţie, cu foloase şi onoruri….!” Cuvintele, actuale și astăzi, au fost rostite însă cu multe zeci de ani în urmă şi aparţin marelui om politic Ion I. C. Brătianu, care adăuga altele la fel de pline de sens: „Politica este ceva grav, ceva grav de tot. Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale”.

Acest mare om politic, după mulţi istorici şi analişti cel mai mare om politic pe care l-a dat România, paradoxal poate, a rămas în istorie cu un diminutiv, Ionel Brătianu. Asta deşi, în timpul vieţii, doar bătrânul Pherekyde, fost colaborator şi prieten al tatălui său, îşi permitea să-I spună Ionel, Alexandru Constantinescu îl numea „şefule” iar toţi ceilalţi liberali i se adresau cu apelativul „domnule preşedinte”.

Ionel Brătianu a studiat la Paris devenind inginer. A lucrat la CFR, în serviciul condus de Anghel Saligny până în 1895 când a intrat în politică devenind deputat.

A urmat o carieră cu totul excepţională. A fost liderul necontestat al PNL din 1909, în repetate rânduri ministru, prim ministru vreme de 12 ani. A dominat, putem spune, politica românească până la moartea sa produsă la 24 noiembrie 1927 la orele 6.45. S-a stins în urma unei afecţiuni banale astăzi, laringită infecţiosă.

Ionel Brătianu a condus guvernul României înainte şi în vremea și după Primul Război Mondial, delegaţia ţării noastre la Conferinţa de Pace de la Paris, de la care s-a retras atunci când a considerat că este atinsă „integritatea drepturilor noastre entice”. A contribuit apoi, prin programul de reforme al partidului său, la consolidarea României Mari. Acuzat de de lene şi indolenţă de către adversari sau de cei care îl cunoşteau mai puţin, a direcţionat de fapt, cu mână de fier, politica românească provocând şi alte reacţii dure din partea opozanţilor. Se afirma de pildă despre Coroană că ar fi devenit vasală Brătienilor, Nicolae Iorga vorbea despre victoria dinastiei de la Argeş asupra celei de Hohenzolern- Sigmaringen, iar Octavian Goga credea că Ionel Brătianu era un „om vinovat, meschin dictator oriental” şi va fi „pedepsit de Istorie”.

Istoria însă, în ceea ce-l priveşte, a avut alte unităţi de măsură….

Suntem convinși că Ionel Brătianu, nu doar privit în comparaţie cu realităţi strâmbe, ci prin ceea ce a insemnat cu adevărat, pentru istoria României, nu merită doar statuia din centrul Bucureştiului ci mai mult, merită un loc în inima noastră.

Vom vorbi despre acest „ctitor de Unire” în emisiunea din această seară al cărei invitat este un reputat istoric și un fin cunoscător al biografiei ilustrei familii Brătianu. Domnia sa ne-a dăruit și remarcabila lucrare intitulată „Florica, vatra Brătienilor”.

Aplecat dintre noi cu 95 de ani în urmă lăsând atunci un imens gol iar generațiior care au urmat, un model. La moartea sa Regina Maria consemna în memoriile sale, chiar pe 24 noiembrie 1927: „Marele și puternicul om, sprijinul țării, susținătorul Dinastiei, așa-numitul tiran, stăpânul, conducătorul, capul! Brătianu și Regina! Cât de des au fost numele noastre alăturate ca două forțe și de multe ori cu insulte violente din partea opozanților noștri.” Și adăuga: „Incredibil! Tragic, aproape sinistru. Și acum, ce va fi acum?! La doar patru luni după moartea regelui său. Iar noi am rămas neajutorați: doua femei, un copil și un tânăr cu doi bătrâni alături de el, dușmani în toată țara noastră, gata să o distrugă, iar în afara țării, sânge din sângele meu, cel care și-a trădat îndatoririle și acum, obosit de libertatea pe care a descoperit-o, a dezamăgit lumea, cerând ceea ce în mod legal, nu mai are dreptul.”

Vom încheia această succintă prezentare a emisiunii cu versurile inspirate a le lui Cincinat Pavelescu, versuri dedicate marelui om politic :

„Ca să rămâi poetul cel mai mare

Nici n-ai nevoie versuri să mai scrii,

Căci poezia, dacă e creare

Noi am făcut poeme la-ntâmplare,

Tu epopeea Marii Românii.”

Fotografiile postate ne-au fost puse cu amabilitate la dispoziție de invitatul emisiunii. Mulțumiri”

O privire veselă asupra lumii teatrului. "O istorie…altfel!" - Invitat, Cristi Iacob, actor la Teatrul Mic

O privire veselă asupra lumii teatrului. "O istorie…altfel!" - Invitat, Cristi Iacob, actor la Teatrul Mic

Cu mulți, mulți ani în urmă, în seara de 30 octombrie a anului 1938, pe lungimile de undă ale postului american...

O privire veselă asupra lumii teatrului. "O istorie…altfel!" - Invitat, Cristi Iacob, actor la Teatrul Mic
„Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie în timp de război în Delta extinsă”. Invitată, doamna dr. Sabina Fati

„Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie în timp de război în Delta extinsă”. Invitată, doamna dr. Sabina Fati

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 25 martie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache

„Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie în timp de război în Delta extinsă”. Invitată, doamna dr. Sabina Fati
Gheorghe Gheorghiu– Dej, primul conducător al României comuniste Invitat, dr. Ștefan Bosomitu

Gheorghe Gheorghiu– Dej, primul conducător al României comuniste Invitat, dr. Ștefan Bosomitu

Cu mulți ani în urmă, referindu-se la diferențele dintre tipurile de comunism apărute după război în țările...

Gheorghe Gheorghiu– Dej, primul conducător al României comuniste Invitat, dr. Ștefan Bosomitu
Învățăm din lecțiile istoriei ? O privire asupra lumii de astăzi. Invitat, prof. Sorin Antohi

Învățăm din lecțiile istoriei ? O privire asupra lumii de astăzi. Invitat, prof. Sorin Antohi

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 11 martie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

Învățăm din lecțiile istoriei ? O privire asupra lumii de astăzi. Invitat, prof. Sorin Antohi
„Un turn de fildeș în comunism ? Institutele umaniste ale Academiei RPR în România lui Gheorghiu–Dej". Invitat, dr. Criastian Vasile

„Un turn de fildeș în comunism ? Institutele umaniste ale Academiei RPR în România lui Gheorghiu–Dej". Invitat, dr. Criastian Vasile

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 4 martie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

„Un turn de fildeș în comunism ? Institutele umaniste ale Academiei RPR în România lui Gheorghiu–Dej". Invitat, dr. Criastian Vasile
Despre prezentul și viitorul muzeului. Invitat, dr. Ovidiu Țentea, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 25 Februarie 2025, 09:00

Despre prezentul și viitorul muzeului. Invitat, dr. Ovidiu Țentea, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 25 februarie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

Despre prezentul și viitorul muzeului. Invitat, dr. Ovidiu Țentea, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României
„Visul unei nopți polare, Belgica”. Invitat, dr. Oana Paula Popa, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”din București
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 18 Februarie 2025, 09:00

„Visul unei nopți polare, Belgica”. Invitat, dr. Oana Paula Popa, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”din București

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 18 februarie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

„Visul unei nopți polare, Belgica”. Invitat, dr. Oana Paula Popa, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”din București
Ialta…vrajbei noastre ! Invitat, dr. Cosmin Popa, cercetetor la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Romane
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 09 Februarie 2025, 09:00

Ialta…vrajbei noastre ! Invitat, dr. Cosmin Popa, cercetetor la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Romane

Idei în nocturnă.Pagini de Istorie - Marți 11 februarie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache.

Ialta…vrajbei noastre ! Invitat, dr. Cosmin Popa, cercetetor la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Romane
Ascultă live

Ascultă live

07:00 - 07:55
Dimineața Crossover (partea a I-a)
Ascultă live Radio România Cultural
07:00 - 07:20
Radiojurnal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
07:00 - 07:30
ÖĐÎÄ˝ÚĿҝ
Ascultă live Radio România Internaţional 1
07:00 - 07:15
Radiojurnal
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
07:00 - 07:20
Radiojurnal
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
06:03 - 10:00
Bună dimineaţa, Oltenia
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
06:03 - 10:00
Bună dimineața, vest!
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru