Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Eternul miraj al „păcii de sub măslini”. Invitat, domnul prof. univ. dr. Cornel Codiță
31 Octombrie 2023, 15:11
marți 31 octombrie 2023, ora 21.10
Realizator, Dan Manolache.
Începând cu data de 7 octombrie 2023, am adăugat la drama războiului din Ucraina și pe aceea a escaladării sângeroase a vechiului conflct din Orientul Apropiat. Organizația Hamas care guvernează fâșia Gaza a atacat masiv și prin surprindere Israelul provocând, conform surselor israeliene, peste 1400 victime, peste 4200 de răniți și determinând relocarea în interiorul țării a sute de mii de locuiotori din zona de graniță cu fâșia Gaza și sudul Libanului. A șocat și ferocitatea atacului, desfășurat în principal asupra civililor, seceraţi de gloanţe, arşi de vii sau ucişi prin mutilare, potrivit mărturiilor făcute publice de autorităţile israeliene.
Riposta israeliană s-a soldat, conform unei știri a agenței Reuters citată de RADOR, cu „8.005 decese și 20.242 de persoane rănite, după cum a transmis duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății din Gaza. Printre morți se numără 3.324 de copii, 2.062 de femei și 460 de bătrâni, a precizat purtătorul de cuvânt.”
Să menționăm și criza umanitară de proporții care amenință fâșia Gaza, o zonă săracă și foarte populată, unde o mare parte a locuitorilor și-a părăsit locuințele migrând către sudul mai sigur al regiunii. Îngrijorarea este sporită și de ecourile pe care evenimentele recente le-au stârnit cu precădere în țările musulmane dar și în toată lumea, existând pericolul extinderii conflictului prin angajarea în dispute militare a altor actori importanți.
Vom vorbi în emisiunea din această seară despre perspectiva unei păci în Orientul Apropiat ce se dovedește a fi, din nou, un miraj. Proiectul existenței a două state agreat la mijlocul anilor 2000 de primul ministru israelian Ehud Olmert și Mahmoud Abas, președintele Autorității Naționale Palestiniene.
Cuvântul pace este, credem, cel mai utlilizat și cel mai lipsit de substanță, în toate discursurile care se referă la situația din zonă. Asta cu toate că, oamenii obișnuiți au păstrat, probabil, întotdeauna speranța că ea este posibilă și că o vor trăi într-un viitor previzibil. Numele Ierusalimului, de pildă, se traduce din ebraică, „Orașul Păcii” iar în arabă se numește Al -Quds, adică „Sfântul”. Unul dintre cele mai populare și frumoase cântece evreiești are în primul vers urarea „Șalom Aleichem” care s-ar traduce în română „Pacea fie cu tine”. Însuși Profetul Mahomed evocă implicit pacea atunci când afirmă „Allah s-a uitat la locuitorii Pământului înainte să mă trimită și i-a urât (pentru păcatele pe care le comiteau) pe arabi și pe nearabi, în afară de oamenii Cărții ”.
Dorința de pace este cu atât mai de înțeles în această regiune cu cât parcurgându-i istoria constatăm că ea este un șir aproape neîntrerupt de conflicte și ocupații pornind de la pătrunderea, în secolul al XIII- lea î.Hr a triburilor semite ale israeliților care au pus prin anul 1029 î.Hr, bazele regatului independent condus de Saul și ajuns la maximă înflorire în vremea regilor David și Solomon. După destrămarea regatelor iudee, teritoriul este disputat și ocupat de puterile vremii, așadar succesiv de asirieni, babilonieni, persani, seleucizi, grecii din perioada elenistică, romani, bizantini, arabi (în anul 634), cruciați, musulmani și în final, după Primul Război Mondial, de englezi. Vom vorbi desigur și despre războiele ce au opus Israelul țărilor arabe începând de a doua zi a proclamării statului independent la 14 mai 1948.
Vom încerca în emisiunea din această seară să discutăm despre determinările și scopurile recentului atac al Hamas împotriva Israelului, venit într-un moment în care șansele unei ințelegeri mai largi între state musulmane și Israel păreau cu adevărat reale, deși și aici putem fi pradă unor... speranțe. Speranțe alimentate, este drept, de stabilirea relațiilor diplomatice între Israel și Egipt în 1980, apoi în 1994 cu Ioradania și în 2020 cu alte trei țări, Maroc, Sudan și UAE. Existau și premisele normalizării relațiilor diplomatice cu Arabia Saudită.
Vom analiza desigur și poziția puterilor interesate în gestionarea conflictului din Orientul Apropiat, cu deosebire a SUA, UE, dar și a Iranului, Chinei, Rusiei, Turciei sau a țărilor arabe. Se impune de asemenea să înțelegem și care este dinamica situației interne a Israelului.
Vom consacra o importantă parte a emisiunii problemelor umanitare create de conflict și posibilităților de rezolvare.