Trei perspective asupra aceleiași probleme: frauda științifică
11 Iulie 2024, 07:10
Este frauda în știință un fenomen general? Și dacă da, de ce? Există domenii științifice mai ”predispuse” la fraudă? Care sunt consecințele articolelor false, ce impact are frauda științifică și ce se poate face pentru diminuarea, dacă nu stoparea acestui fenomen din ce în ce mai răspândit și care începe să fie din ce în ce mai vizibil?
Sunt câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă, în această seară, într-o nouă ediție ”Diaspora. Dincolo de granițe”, trei cercetători români din trei domenii științifice diferite, din diaspora dar și din România: Mircea Ivan - dr. medicină, profesor la Facultatea de Medicină, Microbiologie și Imunologie a Universității Indiana din Indianapolis, Statele Unite ale Americii, Vlad Manea - dr. în științe, specializarea în geodinamică, cercetător senior la Universitatea Națională Autonomă a Mexicului și Cătălin Matei, dr. fizică, cercetător senior la ELI-NP Măgurele, șeful Departamentului Sistem Gamma din cadrul ELI-NP Măgurele.
”Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe” - la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.00 la 21.50, realizatoare Corina Negrea.
Mircea Ivan este prim-autor al primului articol care a raportat descoperirea senzorilor celulari de oxigen, cercetare care a dus la Premiul Nobel în Medicină sau Fiziologie, în 2019, (https://www.nobelprize.org/
A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București (1993), apoi doctoratul, în 1997, la Universitatea Wales din Cardiff. Între 1998 și 2002, Mircea Ivan a fost Post-doctorand și instructor la Harvard Medical School și Institutul pentru Cancer Dana Farber în laboratorul Dr. William Kaelin (https://medicine.iu.edu/
În anul 1993 și-a deschis propriul laborator la Universitatea Tufts, Massachusetts, SUA, unde descoperă primele gene “necodificante” care răspund la deprivarea celulară de oxigen, conform propriilor descrieri.
Din 2008 se mută la Universitatea Indiana din Indianapolis, SUA (https://www.iupui.edu/), unde este Tenured Professor și continuă să lucreze pe domenii de interfața, descriind noi gene care răspund la deprivarea celulară de oxigen, dar și la stimuli hormonali și imuni.
Mircea Ivan: Cei care demască astăzi fraudele științifice sunt un fel de ”haiduci”, ca să zic așa, pentru că ei nu sunt oameni susținuți de sistem - dar au început să fie luați în serios de sistem!
Vlad Manea este fondatorul și șeful Laboratorului de Geodinamică Computațională, co-fondator și co-CEO al Laboratorului Universitar de Micro-Tomografie cu Raze X din cadrul Institutului de Geostiinte și al Laboratorului Național pentru Vizualizare științifică avansată, ambele din cadrul UNAM (www.lavis.unam.mx).
Este licențiat în inginerie civilă al Universității Tehnice din București și în inginerie geofizică la Universitatea din București în 1995, respectiv 1997, ca șef de promoție aici.
Din anul 2011 este membru al Academiei Mexicane de Științe, al Societății japoneze pentru promovarea științelor (JSPS), profesor invitat în cadrul Institutului de Cercetare iCUB al Universității Bucuresti și membru în Consiliul Director Ad Astra.
Vlad Manea: În condițiile în care frauda științifică nu este reglementată, evident că acest fenomen a înflorit și o să înflorească și mai rău, asta este grav. Gradientul este foarte periculos, pentru că vor fi din ce în ce mai multe astfel de situații, mai ales că se va folosi din ce în ce mai mult inteligența artificială. Cuplat cu iresponsabilitatea științifică, asta va duce la un tsunami și mai mare, la valuri din ce în ce mai mari de fraudă!
Cătălin Matei este absolvent al Facultății de fizică, Universitatea București - diplomă de inginer în fizică nucleară aplicată, dr. în fizică al Universității Ohio, SUA, cu stagii post-doctorale în Laboratorul Național Oak Ridge din Oak Ridge, TN, USA (https://www.ornl.gov/) și Joint Research Centre, JRC al Comisiei Europene din Geel, Belgia (https://joint-research-
Cătălin Matei: Costul asupra celui ce face publică frauda științifică este foarte mare dar consecințele asupra celui ce o comite, în cele mai multe cazuri, sunt foarte mici! Și acest dezechilibru împiedică rezolvarea problemei! (...) Consecința generală este decredibilizarea științei și cercetării (...) iar pierderea încrederii în știință cred că are consecințe societale dezastruoase, pentru că societatea progresează prin știință!