Românii în lume astăzi la Paris,Londra,Budapesta şi Târgoviște. Realizator Magdalena Tara
25 October 2020
DAN PERJOVSCHI la Vorba de cultură
26 October 2020

DOSAR DE PATRIMONIU: Pădurile României și Patrimoniul UNESCO

                                   

            Cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia adopta, cu doar trei ani în urmă, includerea a nu mai puțin de 24 de mii de hectare de păduri de fag din România în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, garantând că aici nu vor mai exista tăieri de arbori sau exploatări forestiere. Zonele vizate erau Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț și Codrul Secular Slătioara.

            Pădurile virgine deveneau astfel al doilea sit natural UNESCO din România, după Rezervația Biosferei Delta Dunării, inclusă și ea, în anul 1991, în această listă. Era cel mai mare succes repurtat până atunci de către silvicultorii români, era în fond recunoașterea la nivel internațional a faptului că România deține cea mai mare suprafață de păduri seculare de pe continentul european. Situl UNESCO “Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei” cuprinde în prezent păduri situate în 11 ţări europene, printre care şi România, care are înscrise opt rezervaţii naturale.

            Din păcate, doar un an mai târziu, în noiembrie 2018, în urma unei sesizări, Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO cerea deja lămuriri autorităţilor române privind operaţiunile ilegale de exploatare forestieră din pădurile amenințate deja de către „mafia lemnului”, pentru a-i cita pe jurnaliștii străini sosiți la fața locului. „Cu o suprafață totală de aproximativ 7 milioane de hectare de păduri, acest „Amazon al Europei” găzduiește cea mai mare populație de urs brun de pe continent, dar și carnivore precum lupi și râși. Dar această sălbăticie, care este în mare măsură nepătrunsă, este amenințată de explotarea ilegală, care acum s-a transformat într-o bătălie care implică violență și corupție”, scria în acea perioadă The Independent.

            Situaţia din România a fost dezbătută și la cea de-a 43-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, desfășurată în 2019, în perioada 30 iunie – 10 iulie, la Baku, în Azerbaidjan. S-a subliniat din nou, cu acest prilej, că ” pădurile seculare cu structuri primare sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani”, fiind esențiale în înțelegerea istoriei naturale a continentului european.

            Cum mai arată acum pădurile noastre seculare și la ce ne putem aștepta în viitor ?, sunt doar două dintre întrebările la care vom încerca să răspundem duminică, 25 octombrie, de la ora 23.00, în cadrul unei noi ediții a emisiunii Dosar de patrimoniu, la Radio România Cultural. Invitat: Dan Trifu, vicepreședintele Fundației Eco-Civica.

Realizator Bogdan Vișan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *