Documente unice și istoria transformării lor: „Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar”

Muzeul Municipiului București îi invită pe toți cei
interesați, vineri, 28 februarie 2020, ora 18.00, la vernisajul expoziției
tematice „Restaurare bunuri culturale
mobile pe suport papetar”, care va avea loc la Palatul Suțu (Bd Ion C.
Brătianu, nr. 2). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Activitatea Laboratorului de Restaurare de carte, document, hartă,
pergament, imprimat, fotografie, gravură din cadrul Secției
Restaurare-Conservare a Muzeului Municipiului București este dedicată salvării
și păstrării, pentru generațiile viitoare, a bunurilor de patrimoniu.

Experții-restauratori știu că fiecare astfel de bun cultural mobil este
unic. Chiar dacă vorbim de o tipăritură realizată în 1000-1500 de exemplare,
cum este cartea veche românească, istoria fiecărui obiect este diferită. Vorbim
astfel de o istorie a ediției și de o istorie individuală a obiectului.
Notițele marginale de pe paginile cărții, însemnările de pe forzațe, de pe
hârtia de montare a surplusului de nervuri, alte elemente de arheologia cărții ne
vorbesc despre proprietarii/utilizatorii anteriori ai obiectului și despre
tehnici și metode de lucru. Cercetarea filigranologică ne lămurește asupra
originii hârtiei. Informații prețioase oferă obiectul și în zona cercetării
legăturii: pot fi identificate, eventual datate, diferite momente de relegare.
De asemenea, analizele chimico-fizico-biologice pot oferi informații importante
pentru stabilirea tratamentului, confirmând sau infirmând analiza vizuală.

Muzeul
Municipiului București prezintă în această expoziție trei categorii de obiecte:
carte veche românească și străină, document pergament și hartă.

Cărțile ce vor fi expuse au o particularitate comună în privința
conservării: toate au fost afectate de multiple degradări din momentul în care
nu au mai făcut parte din colecțiile proprietarilor inițiali, fiind lipsite
astfel de protecție. Atacul fungic a fost poate cel mai periculos pentru
acestea, alături de creșterea gradului de aciditate a hârtiei, ambele conducând
la pierderi de material. Pentru cartea veche românească, deteriorările din
timpul utilizării în scopul pentru care au fost tipărite se reduc la depozite
de ceară, patină vulgară, halouri și fisuri ori lacune marginale ale hârtiei,
ultimele fiind de regulă fixate și completate cu hârtie de epocă la fiecare
relegare. Proprietarii anteriori ai unora dintre cărțile care vor fi expuse
sunt cunoscuți. Dr George Severeanu a achiziționat, la 25 iulie 1906, volumul
lui Dominici Santorini – „Observationes
Anatomicae”, tipărit la Veneția, 1724. Dr. Nicolae Minovici a avut, în
colecțiile sale un „Ceaslov”, tipărit
la București, în 1785. De asemenea, „Mineiul
pe octombrie”, Râmnic, 1776, (ediția I) a aparținut inițial Bisericii
Scaunelor din București, fiind achiziționat de prof. R. Caracaș de la călugării
Schitului Balamuci în 1957 și ulterior donat Muzeului Municipiului București,
iar „Psaltirea”, București, 1806, a
aparținut bisericii din comuna Frăsinetu (azi județul Călărași).

Va fi expus, de asemenea, un document de la Mihai Viteazul, pe pergament,
datat 1593-1594, care face parte din Colecția de documente a MMB. La momentul
achiziționării, documentul suferise o îmbătrânire naturală, multiple rupturi,
pierzând o parte din materialul-suport, iar fragmentele păstrate au fost fixate
empiric pe verso cu hârtie. Hărțile fac parte din colecția de hărți vechi,
având o valoare deosebită pentru muzeul nostru: sunt cele mai vechi hărți din
colecție (secolul XVI), toate trei aparținând cartografului și cosmografului
Sebastian Münster. De asemenea, acestea reprezintă rarități în cadrul
colecției, fiind realizate prin xilogravură.

Expoziția „Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar” poate fi
vizitată până pe data de 10 mai 2020.