DOCUMENTAR: Ziua Mondială a Radioului – 13 februarie. Locul şi rolul radiodifuziunii publice în istoria României
13 Februarie 2022, 07:33
Duminica, 13 februarie, este marcată Ziua Mondială a Radioului – World Radio Day – în semn de apreciere pentru acest influent mijloc de informație și cultură. Această zi a fost proclamată la 3 noiembrie 2011, de către cea de-a 36-a Conferinţă generală a UNESCO, ratificată de Adunarea Generală a UNESCO din decembrie 2012 şi marchează prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, în anul 1946, cu 76 de ani în urmă.
Prima idee privind o Zi Mondială a Radioului a fost formulată în ianuarie 2008, de preşedintele Academiei Spaniole de Radio, Jorge Álvarez, printr-o scrisoare remisă directorului general al UNESCO, Koichirō Matsuura.
Pe 20 septembrie 2010, ca urmare propunerii spaniole, pe agenda Comitetului Executiv al UNESCO a fost inclus subiectul proclamării Zilei Mondiale a Radioului, iar iniţiativa a fost aprobată la 29 septembrie 2011, moment în care UNESCO a lansat o largă consultare cu organizaţii ale audiovizualului publice, private, agenţii, ONG-uri, mediul academic. La încheierea sondajului, 91% dintre intervievaţi şi-au arătat susţinerea pentru această idee, incluzând aici şi suportul oficial al Arab States Broadcasting Union (ASBU), the Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU), the African Union of Broadcasting (AUB), the Caribbean Broadcasting Union (CBU), the European Broadcasting Union (EBU), the International Association of Broadcasting (IAB), the North American Broadcasters Association (NABA), the Organización de Telecomunicaciones Ibeoramericanas (OTI), BBC, URTI, Vatican Radio, etc.
Ca urmare a acestor rezultate, Comitetul executiv al UNESCO a recomandat celei de-a 36-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, ca 13 februarie să devină ziua de celebrare a Radioului Mondial, ziua fiind aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite – 13 februarie 1946.
De asemenea, recomandarea către Conferinţa generală conţine invitaţia adresată statelor membrie ale ONU, organizaţiilor internaţionale, asociaţiilor profesionale, şi uniunilor audiovizuale, precum şi societăţii civile, pentru celebrarea amplă a Zilei Mondiale a Radioului, în felul în care fiecare din aceste entităţi îl consideră potrivit.
Astfel că, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe Generale a UNESCO, la 3 noiembrie 2011, a fost adoptată rezoluţia privind marcarea Zilei Mondiale a Radioului de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite.
La 14 ianuarie 2013, cea de-a 67-a Adunare Generală a ONU a ratificat proclamarea Zilei Mondiale a Radioului, din acest moment această zi devenind oficială pentru toate statele membre, pentru agenţiile, fondurile, programele şi partenerii ONU.
Dacă în 2014 temele Zilei Mondiale a Radioului au fost „Egalitatea de gen la Radio” şi „Să celebrăm femeile din lumea Radioului și pe cei care le susțin”, iar în 2015, tema propusă a fost „Tinerii şi Radioul”, în 2016 UNESCO a propus pentru această zi tema „Radioul în vremuri de urgenţă şi dezastru”. În 2017, sloganul campaniei dedicate Zilei Mondiale a Radioului este „Radioul eşti tu !”, iar în 2018, „Radio şi Sport !”
În 2019, tema aleasă pentru a marca Ziua Mondială a radioului era „Dialogul, pacea şi toleranţa”. În acest sens, EBU a participat la proiectul mondial de pace al corului „One Day One”, aflat sub conducerea muzicală a dirijorului Jane Hanson, pentru a produce materialele necesare care să susţină transmisiunile ocazionate de Ziua Mondială a Radiourilor 2019.
În 2020, tema aleasă pentru Ziua Mondială a Radioului a fost diversitatea, principalele idei promovate fiind pluralismul în radio, diversitatea grupurilor sociale prezente în emisiuni şi diversitatea conţinutului editorial şi a tipurilor de programe.
Anul acesta, când este marcată cea de-a zecea ediţie a Zilei Mondiale a Radioului, tema principală aleasă este “Lumea nouă, radioul nou”, aceasta fiind centrată în jurul renașterii radioului în cadrul unei crize globale, pandemia COVID – 19 oferind radioului trecerea de la un rol secundar, la un rol principal în care a devenit o adevărată linie de salvare pentru familii și comunități, găsind o modalitate de a se adresa tuturor categoriilor de vârsta.
Întrucât ediția 2021 a fost una aniversară, sărbătorind zece ani de la lansarea World Radio Day, principalele teme de discuție s-au îndreptat în trei direcții:
- EVOLUȚIE – lumea se schimbă, radioul evoluează. Acest topic subliniază în special rezistența radioului și durabilitatea acestuia.
- INOVAȚIE – lumea se schimbă, radioul se adaptează și inovează. Radioul a fost nevoit să se adapteze noilor tehnologii pentru a rămâne principalul mijloc de mobilitate și accesibilitate, oriunde și pentru toata lumea.
- CONECTARE – lumea se schimbă, radioul se conectează. Această subtema evidențiază serviciile radio oferite societății noastre – dezastre naturale, crize socio – economice, epidemii, etc.
În 2022, deviza aceste zile este „Radio şi încredere”, în legătură cu faptul că radioul continuă să reprezinte unul dintre cele mai de încredere şi accesibile instrumente media din întreaga lume, conform majorităţii studiilor internaţionale.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului 2022, UNESCO face apel la posturile de radio din întreaga lume să sărbătorească cea de-a 11-a ediție a acestui eveniment și mai mult de un secol de radio.
Această ediție a WRD este împărțită în trei subteme principale:
– Încredere în jurnalismul radio: Produceți conținut independent și de înaltă calitate. Respectarea standardelor de bază ale jurnalismului etic a devenit o provocare în era digitală actuală. Cu toate acestea, pentru a păstra sau a spori încrederea ascultătorilor, jurnalismul trebuie să se bazeze în continuare pe informații verificabile care sunt împărtășite în interesul public, îi trag la răspundere pe cei puternici și ajută societatea să construiască un viitor mai bun pentru toți.
– Încredere și accesibilitate: Ai grijă de publicul tău. A ajunge la un grup de audiență selectat implică deservirea nevoilor informaționale ale tuturor ascultătorilor și a fi un catalizator pentru integrare și participare socială.
– Încrederea și viabilitatea posturilor de radio: Cum poate supraviețui radioul când criza financiară lovește piața media? Această subtemă leagă supraviețuirea economică a posturilor de radio de capacitatea lor de a atrage și reține o bază suficient de mare de ascultători loiali pentru a fi sustenabile sau pentru a integra interacțiunea ascultătorului în modelele lor de afaceri.
* * * * *
Încă de la primul semnal transmis pe unde radio, lumea a fost fascinată, noua metodă de comunicare producând puternice efecte pe plan social, economic, militar și cultural. Dar până să ajungă la performanţele din zilele noastre, trebuie să ne reamintim de toţi cei care au contribuit, în diferite modalităţi, după aproximativ douăzeci de ani de la inventarea telefonului, la evoluţia sa fantastică, în România şi în întreaga lume.
În anul 1887, fizicianul german Heinrich Hertz (1857 – 1894) a descoperit undele magnetice sau hertziene, experimentele sale bazându-se pe cercetările anterioare efectuate de James Clerk Maxwell, autorul teoriei electromagnetismului, care „prezicea” matematic existenţa undelor electromagnetice. Se întâmpla în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Maxwell fiind influenţat de cercetarea fenomenelor electromagnetice, autor fiind Michael Faraday.
La 24 noiembrie 1890, fizicianul francez Édouard Branly (1844 – 1940) prezenta la Academia de Științe un radioconductor ce funcționa pe o rază de 20 de metri traversând pereții, care a fost la originea telegrafiei fără fir.
În jurul anului 1891, inventatorul german Nikola Tesla a construit o serie de aparate care produceau între 15.000 şi 18.000 de cicluri electromagnetice pe secundă. El prefera să utilizeze undele longitudinale, deoarece considera că undele hertziene sunt o adevărată pierdere de energie.
În 14 august 1894, fizicianul britanic Oliver Lodge (1851 – 1940) a folosit în experimentele sale un tub cu pilitură ca detector de undă.
În mai 1895, fizicianul rus Alexandr Popov, de la şcoala de marină din Kronstadt, a întrebuinţat detectorul cu înregistrator de furtuni îndepărtate şi a inventat antena.
Inginerul şi fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874 – 1937), inventatorul telegrafiei fără fir şi a antenei de emisie legate la pământ, a realizat, în anul 1895, la Pontecchio, o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu, brevetat în 2 iunie 1896, printr-un un sistem care putea să transmită şi să primească semnale radio de la o distanţă de 3 km.
Marconi şi-a extins, apoi, cercetările, emiţând unde radio pe distanţe din ce în ce mai mari. În 1899, el a deschis prima fabrică unde se construiau aparate de telegraf fără fir în Chelmsford (Essex) şi a stabilit o legătură radio între Marea Britanie şi Franţa.
Primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio a fost canadianul Reginald Fessenden, în 23 decembrie 1900, la distanţa de aproximativ o milă (1,6 km.)
În 12 decembrie 1901, Marconi a reuşit să transmită un mesaj radio peste Oceanul Atlantic, din Wexford (Anglia) până în Newfoundland (acum în Canada).
Însă acealşi Marconi a cunoscut adevărata glorie în ziua de 18 ianuarie 1903, când a pus aparatul său la dispoziţia preşedintelui Statelor Unite, Theodore Roosvelt, pentru ca acesta să transmită mesajul de felicitare regelui Eduard al VII-lea al Angliei.
În 1909, Marconi a obţinut Premiul Nobel pentru fizică datorită acestei invenţii.
În anul 1910, Dunwody şi Pickard construiesc primul post de radio cu detector cu galenă (cristal de sulfură de plumb). Audiţia se făcea în difuzoare de forma unui cornet acustic (haut – parleur) sau căşti de telefonie.
Tesla a pierdut primul proces în vederea recunoaşterii „paternităţii” radioului, intentat lui Marconi în 1915.
RADOR: Razvan Moceanu