Idei în nocturnă, Izvoare de filozofie: Despre autoritate și putere în școala românească. „Statutul Elevului” din perspectiva filosofiei educației
11 November 2016
REGALITATEA – FILE DE POVESTE
12 November 2016

DOCUMENTAR: Ziua independenţei Poloniei

Vineri, 11 noiembrie, Polonia îşi sărbătoreşte Ziua Independenței (Narodowe Święto Niepodległości), sărbătoare națională care marchează independența redobândită a Poloniei în 1918 după 123 de ani în care a fost împărțită de Austro-Ungaria, Prusia și Rusia.

La 28 octombrie 1918 se constituia, la Cracovia, Comisia de Lichidare Poloneză, care a început îndepărtarea puterii din mâinile austriecilor în regiunile istorice Galicia şi Cieszyn Silezia.Independenţa Poloniei este strâns legată de generalul de brigadă Józef Piłsudski, întemeietorul Legiunii Poloneze. Acesta a luptat, acoperindu-se de glorie, de partea armatelor Puterilor Centrale împotriva Rusiei.

Câteva zile mai târziu, Comisia a înfrânt forţele austriece cu ajutorul atât al membrilor Organizaţiei Secrete Militare Poloneze cât şi al legionarilor şi tinerilor civili.

La 5 noiembrie 1916, trupele poloneze au fost trimise pe frontul răsăritean să lupte împotriva Rusiei, pentru a permite unităților germane să fie transferate pentru întărirea frontului apusean. Piłsudski, ajuns între timp ministru de război în proaspăt creatul Guvern al Regenței Poloneze, s-a opus pretențiilor nemțești ca unitățile poloneze să jure credință Germaniei și Austriei. Drept consecinţă, în iulie 1917, Piłsudski a fost arestat și închis la Magdeburg, Germania.

Józef Piłsudski
Józef Piłsudski

La 8 noiembrie 1918, Piłsudski și tovarășul lui, colonelul Kazimierz Sosnkowski, au fost eliberați și la scurtă vreme a fost plasat într-un tren privat, pentru exploatarea uriașului lor capital politic. La 11 noiembrie, Piłsudski a fost numit Comandant Suprem, iar pe 14 noiembrie a fost numit Șeful statului Polonez renăscut (Naczelnik Państwa). Piłsudski a format un nou guvern centralizat, care la 21 noiembrie a lansat un manifest prin care anunţa reformele agrare şi naţionalizarea a mai multor ramuri din industrie.

La 27 decembrie 1918 o revoltă restaura Polonia drept ţara mamă. În estul Galiciei exista un front de luptă cu ucrainienii iar în partea de est a Poloniei divizii înarmate luptau cu bolşevicii. Mai mult decât atât, au fost necesare trei revolte înainte ca Silezia superioară să reintre în graniţele poloneze.

Aşadar procesul de redobândire a independenței Poloniei a fost treptat, iar data de 11 noiembrie a fost aleasă oficial în anul 1937 drept Zi a independenţei – deşi neoficial aceasta era marcată încă din anul 1919 – , fiind însă sărbătorită cu fast de doar două ori înaintea celui de-al doilea război mondial.

În perioada Republicii Populare Polone sărbătoarea națională a fost mutată pe 22 iulie, când a fost enunțat Manifestul Comitetului polonez pentru Eliberare Naţională  – PKWN (22 iulie 1944), deşi în inimile polonezilor celebrarea neoficială rămânea pe 11 noiembrie.

După 1989, Ziua Independenței a fost mutată înapoi la data de 11 noiembrie, de către Seimul Republicii Polone.

Ziua independenţei este sărbătorită prin parade militare, slujbe religioase, diverse evenimente culturale şi sociale şi mai ales prin reuniunea familiilor şi a celor dragi.

Anual, în prejma acestei zile, şi comunităţile de polonezi din Bucovina marchează Ziua Independenţei prin ceremonialuri religioase şi manifestări folclorice.

poland

Polonia – date generale

Polonia s-a format în secolul al X-lea, iar Regatul Poloniei a fost fondat în 1025, statul cunoscând o dezvoltare remarcabilă în secolul al XVI-lea, în perioada Uniunii statale polono-lituaniene, numită „Republica celor două naţiuni”.

La finalul secolului al XVIII-lea teritoriul polon a fost împărţit între marile imperii vecine.

Polonia a devenit Republică, aşa cum arătam, în anul 1918, după sfârşitul primului război mondial.

Al doilea război mondial a dus la dezmembrarea ţării, fiind ocupată de Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, pentru ca în anul 1947 să redevină republică, sub guvernare comunistă.

Anul 1989 a adus alegeri libere şi tranziţia către democraţie şi economia de piaţă.

În anul 1999, Polonia a devenit membru al NATO, iar în anul 2004 a aderat la Uniunea Europeană, pentru ca în anul 2007 să devină stat membru al Spaţiului Schengen.

  • Denumirea oficială: Republica Polonă (Rzeczpospolita Polska, sau Polska – varianta prescurtată)
  • Capitala şi principalele oraşe: Varşovia (Warszawa – capitală), Cracovia, Wroclaw, Poznan, Gdansk, Katowice
  • Suprafaţa şi diviziuni teritoriale: 312.679 km2 (locul 69 în lume), împărţită în 16 provincii: Dolnoslaskie, Kujawsko-Pomorskie, Lodzkie, Lubelskie, Lubuskie, Malopolskie, Mazowieckie, Opolskie, Podkarpackie, Podlaskie, Pomorskie, Slaskie, Swietokrzyskie, Warminsko-Mazurskie, Wielkopolskie, Zachodniopomorskie
  • Populaţia: 38.483.957 (estimare iunie 2014), locul 34 în lume, pe naţionalităţi – polonezi – 93,52%, silezieni – 1,09%, germani – 0,13%, ucraineni – 0,09%, bieloruşi – 0,1%, alţii – 2,7%
  • Ziua naţională: 11 noiembrie – Ziua Independenţei (1918)
  • Limba oficială: poloneză
  • Religie: majoritatea populaţiei este romano-catolică – 89,9%, comunităţi ortodoxe – 1,3%, protestanţi – 0,3%, altele – 8,6%.
  • Moneda naţională: zlotul (PLN)
  • Forma de guvernământ: republică parlamentară, şeful statului: Andrzej Duda, primul ministru: Beata Szydlo
  • Parlamentul: este bicameral, format din Seim (460 de locuri) şi Senat (100 de locuri). Anul 2015 a fost unul electoral, fiind organizate atât alegeri prezidenţiale (10 mai), cât şi parlamentare (25 octombrie). Partidul Lege şi Justiţie PiS, condus de Jaroslaw Kaczynski, a obţinut majoritatea în Seim, devenind astfel prima formaţiune politică din istoria democratică a Poloniei în măsură să formeze singură guvernul, fără a fi nevoită să recurgă la constituirea unei alianţe
  • Situaţia economică şi socială: Economia Poloniei este într-o creştere stabilă începând cu anul 2000, fiind singura economie europeană care nu a intrat în recesiune în timpul crizei financiare din anii 2008-2010. Polonia este a 6-a ţară în UE, din punct de vedere economic, cu un PIB/locuitor la nivelul a 67% din media europeană
  • Principalii piloni ai creşterii economice: investiţiile, exportul şi creşterea consumului intern
  • Exporturi: 165 mld. EUR (2014), cu 7% mai mare decât în anul precedent. Primele trei pieţe de destinaţie a exporturilor polone în 2014 au fost Germania, Cehia şi Marea Britanie
  • Principalele produse de export ale economiei: componente pentru industria auto, produse ale industriei alimentare şi mobilă
  • Principalele produse importate: maşini şi utilaje, combustibili, materii prime minerale şi produse ale industriei chimice
  • Produsul Intern Brut: 548 mld USD (2014), cu o creştere de 3,3% față de anul precedent
  • Creştere economică: 3% (estimare pentru 2016), 3,5% (prognoza pentru 2017)
  • Rata inflaţiei: -0,6% (2015).
  • Şomaj: 7,5% (2015), în scădere.
  • Politica externă: obiectivul general al politicii externe este acela de a face din Polonia un actor important în Europa, de a avea un rol constructiv în UE şi de a deveni un lider regional. Alte priorităţi de politică externă sunt: consolidarea solidarităţii în cadrul Uniunii Europene, cu promovarea intereselor naţionale în cadrul diferitelor dosare europene, menţinerea deschiderii către statele partenere – cu accent pe Parteneriatul Estic, întărirea Politicii Comune de Apărare şi Securitate şi crearea Uniunii Energetice, cu diversificarea surselor de aprovizionare şi proiecte energetice alternative
  • În plus Polonia este stat membru al ONU, NATO, OSCE, în Consiliul Statelor de la Marea Baltică, Grupul Vişegrad (Polonia deține președinția Grupului pentru perioada 1 iulie 2016 – 30 iunie 2017), Triunghiul de la Weimar.
Varsovia
Varsovia

 

Relaţii polono – române

La 9 februarie 1919 au fost stabilite relaţiile diplomatice între România şi Polonia, la nivel de reprezentanţă provizorie. La 31 mai 1919, relaţiile au fost ridicate la nivel de legaţie, iar la 31 mai 1938, misiunile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă. La 28 octombrie 1940, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în anul 1945.

În prezent, relaţiile bilaterale sunt caracterizate de un dinamism deosebit şi de o cooperare excelentă, inclusiv în cadrul UE şi NATO, fiind bazate, în mod particular, pe interese comune în politica europeană şi faţă de vecinătatea estică a UE.

Nu în ultimul rând, din 7 octombrie 2009, România şi Republica Polonă sunt legate de un Parteneriat Strategic, ca urmare a semnării de către Preşedinţii României şi Republicii Polone a Declaraţiei comune privind parteneriatul strategic.

Din punct de vedere economic, schimburile comerciale româno-poloneze au crescut constant în ultimii ani.

În anul 2015 acestea au atins nivelul de 4,5 miliarde euro (din care 1463,35 milioane euro export şi 3050,52 milioane euro import), în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014.

La 30 aprilie 2016, valoarea schimburilor comerciale era de 1,62 miliarde euro, atât exporturile, cât şi importurile cunoscând o tendinţă ascendentă (creştere de 13,60% pentru exporturi şi de 14% pentru importuri), faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

La 9 iunie 2016, la sediul Ambasadei României la Varșovia, a fost inaugurată Camera de Comerţ şi Industrie Polono-Română, care aduce un imbold suplimentar interacţiunii economice bilaterale.

La 30 iunie 2016, în România erau înregistrate 886 companii poloneze, cu un capital direct investit de 381,2 milioane euro – locul 18 în rândul investitorilor străini din țara noastră – , cu o pondere 0,95% în totalul investiţiilor străine.

Din punct de vedere al cooperării cultural – ştiinţifice, în octombrie 2007, au fost semnate Acordul de Colaborare Culturală dintre România şi Polonia si Acordul Interguvernamental privind colaborarea dintre Institutele Culturale din cele două ţări.

La 5 martie 2009, a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind funcţionarea Institutului Cultural Român de la Varşovia şi a Institutului polonez din Bucureşti.

În România funcţionează 3 lectorate de limbă, literatură şi civilizaţie polonă la Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; iar în Polonia – 2 lectorate de limbă, literatură şi civilizaţie română la Universitatea Jagellonă din Cracovia şi Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznan.

În cadrul Universităţii Jagiellone din Cracovia şi la Institutul de Romanistică din cadrul Universităţii „Adam Mickiewicz” din Poznan există catedre de filologie română, la care lectori din România predau cursuri de literatură, cultură şi civilizaţie românească.

Comunitatea românească din Polonia numără aproximativ 5.000 de persoane, dintre care 2.680 cu rezidenţă permanentă în Polonia. Acestea sunt repartizate uniform pe teritoriul ţării, concentrări mai mari fiind în capitală şi împrejurimi (circa o treime), dar şi în Silezia, sud-vestul Poloniei şi Wroclaw.

Comunitatea poloneză din România numără, conform cifrelor oficiale 2543 de presoane, cei mai mulţi fiind înregistraţi în judeţul Suceava, dar şi în Bucureşti, judeţul Hunedoara sau Timiş.

La 16 martie 1990, lua fiinţă Uniunea Polonezilor din România, „Dom Polski”, care cuprinde, în prezent, 15 asociaţii locale, cu reprezentare în Parlamentul României.

 

Living Polish traditions

Turismul în Polonia

Polonia deține un loc din ce în ce mai important în piața turismului mondial. Cele mai populare destinaţii turistice sunt Cracovia, Wroclaw, Gdansk, Varșovia, Poznan, Lublin, Torun și situl istoric Lagărul de exterminare nazist Auschwitz din Oświęcim. Alte destinaţii populare sunt ţinutul Lacurilor Mazurian, coasta Mării Baltice, Munții Tatra, cei mai înalți din lanțul muntos carpatic, Munții Sudeți și Pădurea Białowieża.

Polonia este o naţiune care se mândreşte cu patrimoniul său cultural, teatrele şi companiile de muzică şi opera regăsindu-se din abundenţă. În fostul oraş de textile Lodz, sepre exemplu, se află o şcoală de film a regizorilor Roman Polanski şi Krzystof Kieslowski. Polonia este ţara în care s-au născut compozitorul Frederic Chopin, chimista Marie Curie şi astronomul Nicolaus Copernic, şi este, totodată, o ţară cu nenumărate locuri de o frumuseţe aparte, care merită să fie vizitate.

Centrul Cracoviei – este construit în secolul 13, fiind considerat cea mai mare piaţă medievală din Europa şi una dintre principalele atracţii turistice ale Poloniei. Piaţa este înconjurată de superbe clădiri istorice, palate şi biserici, în centru acestui spaţiu aflându-se Primăria Clerica, reconstruită în anul 1555, în stil renascentist.

Castelul Wawel – se află tot în Cracovia, fiind construit în secolul 14, la comanda monarhului polonez Cazimir al III-lea cel Mare. Conceput în stil gotic, castelul Wawel găzduieşte cea mai bine conservată piesă a Coroanei Poloneze, legendara sabie Szczerbiec, folosită la toate ceremoniile de încoronare ale regilor Poloniei, din anul 1320 până la 1764. Sabia este decorată cu simboluri şi motive florale, o trăsătură aparte reprezentând-o mânerul crestat, de aici şi numele de “sabia crestată”.

Piaţa veche din Varşovia – a fost construită, de asemenea, în secolul 13, fiind considerată epicentrul culturii poloneze timp de nu mai puţin de cinci secole. Piaţa originală a fost distrusă în timpul celui de-al doilea Război Mondial, însă a fost meticulos reconstruită în anii ce au urmat. În Piaţa veche de aici întâlnim sculptura sirenei, simbolul capitalei poloneze.

Palatul Wilanow – este localizat în districtul cu acelaşi nume din capitala Poloniei. Palatul Wilanow mai este cunoscut drept  Versailles-ul polonez, fiind construit în secolul al XVII-lea în timpul domniei faimosului Jan Sobieski III şi reconstruit de câteva ori după aceea. Palatul Wilanow este un exemplu minunat de artă barocă, dar este, de asemenea, o clădire cu tradiţionale ornamente poloneze. Palatul are o grădină uimitoare şi un interior select care sunt la dispoziţia publicului pentru plimbări

Grădina Saski – este un loc pentru plimbări încântătoare, situat în centrul Varşoviei. Saski este un parc public încă din secolul al XVIII-lea, construit ca parte a Axei Saxone – un grup de grădini şi castele ce ajung la râul Vistula. Grădina a fost o primă reflecţie a stilului baroc, dar mai târziu a fost reconstruită în stilul romantic al parcurilor englezeşti. Grădina Saski are numeroase iazuri, bănci, copaci şi flori, toate constituindu-se într-un ansamblu natural de o frumuseţe răpitoare

Oraşul vechi Gdansk – este situat pe coasta Mării Baltice, fiind, poate, oraşul cu cea mai interesantă istorie din Polonia. Gdansk-ul a fost ocupat în secolul 14 de către cavalerii teutoni ale căror fortăreţe contrastau izbitor cu oraşul ce era cunoscut atunci sub numele de Altstadt (“Oraşul Vechi”).

În secolul 15, Cazimir al IV-lea al Poloniei a permis ca structurile ridicate de cavaleri să fie demolate, iar în prezent, partea istorică a Gdanskului include multe construcţii ridicate în secolul 17, inclusiv mori, biserici şi grânare, obiective realmente fermecătoare pentru oaspeţii de peste hotare

Pădurea Bialowieza – este aflată la graniţa dintre Polonia şi Belarus şi reprezintă moştenirea poloneză din vastele păduri care au acoperit pe vremuri întreaga Europă.

Pe langă numeroase trasee turistice şi pentru biciclete, Bialowieza găzduieşte circa 800 de bizoni din specia protejată wisent.

Munţii Tatra – sunt una dintre cele mai spectaculoase forme de relief din Europa, alături de Munţii Alpi şi Munţii Pirinei. Formaţiunile stâncoase, alături de văile abrupte, vegetaţia montană şi priveliştile pitoreşti formează împreună un cadru desprins parcă din basmele copilăriei. Acesta este şi motivul pentru care Munţii Tatra sunt o destinaţie apreciată de turişti, cercetători şi fotografi deopotrivă.

Munţii Tatra sunt consideraţi extrem de valoroşi din punct de vedere al faunei şi florei, datorită habitatelor unice în Europa şi a lacurilor glaciare.

Mina de sare Wielinczka – aflată în vecinătatea Cracoviei, este considerată una dintre cele mai vechi exploatări de acest fel din lume, cu o activitate începută în secolul 13. Aici se găseşte şi un orăşel subteran în care totul e sculptat în sare, de la opere antice la lucrări contemporane, aici găsindu-se inclusiv o capelă despre care se spune că are cea mai bună acustică dintre toate construcţiile europene.

Castelul Malbork – situat nu departe de Gdansk, a fost construit în anul 1274 de către cavalerii teutoni, care l-au folosit drept cartier general în încercarea de a apăra Polonia de atacurile inamice şi de a-şi continua suveranitatea asupra teritoriilor baltice din nord. Construcţia a fost extinsă de-a lungul anilor, pentru a face faţă numărului tot mai mare de cavaleri, până în momentul în care aceştia au capitulat la Königsburg, în 1466.

Ţinutul lacurilor Masurian – reprezintă o salbă de peste 2000 de lacuri situată în zona dintre bazinul de jos al fluviului Vistula şi graniţa cu Lituania. Lacurile sunt conectate printr-un sistem complicat de canale şi râuri care formează astfel cea mai populară destinaţie europeană lacustră. În acest ţinut au fost construite numeroase hoteluri şi campinguri iar călătorii aleg deseori să viziteze împrejurimile cu barca sau bicicleta, pesiajele fiind absolut fermecătoare.

Lagărul Auschwitz-Birkenau din Oswiecim – reprezintă o experienţă care cu greu se poate transpune în cuvinte. Amenajat în memoria celor peste 1,1 milioane de victime naziste care şi-au găsit sfârşitul, după crunte suferinţe, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, Auschwitz-Birkenau impresionează mai ales prin dimensiunile considerabile, fiind vizitat până în prezent de peste 25 de milioane de oameni.

 

Polonia gastronomică

 

Bucătăria poloneză este, vă anunţ încă din start, una extrem de tentantă, aşa că … atenţie pofticioşilor.

În întreaga ţară există preparate tradiţionale, cum sunt cele pe bază de peşte proaspăt în regiunile din nord, pe bază de raţă în Wielkopolska, coltunaşii denumiţi ˝kluski˝ în regiunea Sileziei, care sunt serviţi uneori cu şuncă (˝kluski śląskie ze słoniną˝), dar parcă cele mai bine conturate feluri de mâncare sunt cele din Podhale, zonă aflată la poalele munţilor Tatra. Aici pot fi consumate supa de varză acră – ˝kwaśnica˝, clătitele din cartofi cu gulaş – ˝placki po góralsk˝ dar şi multe specialităţi din brânză afumată de oaie – aşa numitele ˝oscypki˝.

zapiekankiPentru turiştii grăbiţi, există oferta de „mâncare stradală”, aici fiind de menţionat savuroasa „Zapiekanki”, un soi de pizza poloneză mai aparte, fiind de fapt o baghetă din pâine în care se pun brânză topită, ciuperci tăiate şi ketchup (şi altele în funcţie de locul în care este servită).

O gustare perfectă în orice moment al zilei poate fi şi „Naleśniki”, clătite umplute cu fructe sau brânză de vaci, peste care se pune gem, zahăr pudră şi/sau smântână, sau de ce nu „Obwarzanek”, un amestec tentat între covrig şi chiflă, cu seminţe de mac, susan sau sare, o specialitate întâlnită mai ales la Cracovia.

Dacă sunteţi puţin mai nonconformişti, puteţi gusta câte puţin din untura de porc cu şorici, întinsă pe pâine („Smalec”), piftia din picioare de porc („Nóżki w galarecie”), sau de crap („Karp w galarecie”), ciorba de burtă cu legume („Flaki”), sau chiar supă din sânge de raţă cu oţet („Czernina”).

Remarcabile feluri de mâncare sunt şi varza călită care se poate servi împreună cu cârnaţi sau cartofi („bigos”), cotlet de porc, găzit asemănător şniţelului vienez („barszcz”), supa cu cârnaţi şi ou („zur”), sau rulada de porc umplut cu prune, slănină şi migdale, servită (eventual) cu o garnitură de colţunasi cu cartofi, ciuperci sau varză („zraziki”).

Din punct de vedere al băuturilor, să spunem că vodca a fost menţionată pentru prima dată în anul 1405 în Akta Grodzkie, documentele de curte din Voievodatul Sandomierz, însă Polonia cunoaște vodca distilată încă din secolul al VIII-lea. Interesant este că în secolul al XI-lea, când au fost numită gorzalka, era folosită ca medicament.

Cele mai cunoscute tipuri de votcă sunt Vodca Wyborowa, produsă începând cu anul 1823, din secară, printr-un proces de distilare dublă şi Vodca Żubrówka (acceea cu paiul în sticlă…în fapt un fir de „iarbă de zimbru”, plasat cu scop decorativ), cu aromă de ierburi „de zimbru” (care cresc în Pădurea Bialowieza) şi distilată din secară, gustul său unic fiind dat de Galium odoratum (vinariță), vanilie, nucă de cocos și migdale.

Polonia este însă, prin definiţie, o țară a berii (denumită „piwo”), aici fiind întânită, aproape în fiecare oraș mare, câte o fabrică de bere, existând şi fabrici de bere tradiționale, dintre care unele au o istorie veche de peste un secol.

Cele mai populare mărci de bere sunt Żywiec, Tyskie, Warka, Lech, Okocim, Piast, Łomża, sau Perła.

Răzvan Moceanu

RADOR

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *