DOCUMENTAR: Programul 3 pentru tineret al Radiodifuziunii, „un radio în blue-jeans” – 46 de ani de la inaugurare

Marţi, 12 martie, se împlinesc 46 de ani de la inaugurarea Programului 3 pentru tineret al Radiodifuziunii Române, primul post interactiv de radio din România, post de avangardă în perioada comunistă, locul în care s-a născut şi a evoluat „generaţia în blue-jeans”. Programul 3 a reprezentat o gură de aer proaspătă în vremea trecutului regim comunist, un post îndrăzneț, cu o atmosferă specială, care a strâns în jurul lui tineri, oameni de teatru și de muzică, iar peste ani, în 2004, Radio3Net a preluat această misiune, adaptând-o la vremurile şi cuceririle tehnice actuale.

La 5 mai 1963 îşi începea emisia Programul 3 de radio pe unde ultrascurte, un post experimental, ce emitea pe 72,08 MHz – 4,16 metri, apoi şi pe 4,12 metri, un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar şi melomanilor”. Emisia era realizată, iniţial, între orele 21:00-23:00, iar duminica de la 19:00 la 23:00, pentru ca la 1 mai 1967 să transmită între orele 16:00 şi 24:00, iar duminica de la ora 15:00.

În anul 1972, redactorul Sofia Șincan a primit sarcina să întocmească necesarul de personal, tehnică, spații și bani pentru o nouă redacție, întrucât urma să se înființeze un nou program al Radiodifuziunii Române pe unde ultrascurte (UUS), Programul 3 – dedicat tineretului, care transforma practic postul experimental cu aceeaşi denumire. Inițial, fusese aprobată o schemă de 80 de persoane, dar Radiodifuziunea Română a fost nevoită să-și reducă personalul. În aceste condiții redactorul Sofia Șincan a trebuit să se descurce cu personalul existent la redacția Tineret – Copii și cu unii realizatori ce urmau sa fie dați afară.

La solicitarea bugetului de peste 1.500.000 lei, președintele de atunci al Radiodifuziunii, Bujor Sorin afirma: „s-a făcut, îi ai, dar să faci emisiuni atât de bune, de îndrăznețe, încât, dacă le-ai da pe Programul 1, să te bag la pușcărie”.

Programul 3 pentru tineret a debutat la 12 martie 1973, pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49 metri.

Programele redacţiei au fost împărţite în două categorii: unele pentru copii (coordonate de Mioara Paler şi Dida Teodoriu) şi celelalte pentru tineret (coordonate de Eduard Jurist)14.67.53 era numărul de telefon al redacţiei Programului 3, acesta fiind primul post  cu programe  live  din România.

Schema programului, la debut, era următoarea:

9:00 – Ştiri

9:10 – „Incognito”. Program de varietăţi muzicale

9:55 – Şlagărul zilei (la debut, „Primăvară, primăvară” de Radu Şerban, interpretă Mihaela Mihai)

10:00 – Radio Club (Clubul adolescenţilor/Femina-club/Meridian-club/Divertis-club/Clubul curioşilor; la debut, Clubul adolescenţilor: „Proiect 2000” — cu microfonul la liceul Gheorghe Lazăr din Bucureşti. Foileton — „Nu zâmbiţi”. Colocviu cu Adrian Păunescu. Redactor, Aurel Dinu)

11:00 – Cronica ideilor (la debut, Etnos şi naţiune. Participă conf. univ. dr. Ion Rebedeu şi lector univ. Radu Cezar)

11:10 – Profil pe portativ/Pentru prietenii magnetofonului (la debut, Profil pe portativ: Nicolae Kirculescu)

11:30 – Geografie folclorică (la debut, Argeş)

12:00 – Transmisiuni directe din ţară

12:10 – Invitaţie în fonotecă

12:55 – Şlagărul zilei

13:00 – Închiderea emisiunii de dimineaţă

17:00 – Ştirile după-amiezei

17:05 – Alo, Radio! Muzică uşoară la cererea ascultătorilor

18:00 – Şapte zile, şapte arte (Literatură/Teatru/Artă plastică/Film/Arhitectură/Muzică/Dans; la debut, Literatură: 20 de milioane de eroi literari. Redactor Titus Vîjeu)

18:10 – Panoramic muzical. Noutăţi din ţară şi de peste hotare/Discuri rare/Radio circuit

18:55 – Şlagărul zilei

19:00 – În direct… (la debut: În direct de la Constanţa. Pavilioane româneşti pe mările lumii)

19:30 – Ştiri

19:35 – Casa de discuri… vă prezintă… (la debut, „Philips” îl prezintă pe violonistul Arthur Grumiaux)

21:00 – Radio super-top. Interpreţi de muzică uşoară românească20:00 – Munca, izvor de bucurie şi împliniri/Primul din 5 — concurs cu public/Procese celebre/Teatru/Educaţie, răspunderi (la debut, Munca, izvor de bucurie şi împliniri: „Oameni despre care am scris” — la microfon Traian Filip, Constantin Stoiciu şi Grigore Ilisei, autori ai unor volume de reportaje)

22:00 – Radiojurnal

22:15 – Sport

22:30 – Şlagărul zilei

22:35 – Vedete ale muzicii uşoare (la debut, Lili Ivanova, Aurelian Andreescu, Elvis Presley)

23:15 – Poetica (la debut, Zaharia Stancu)

23:20 – Cu opereta în jurul lumii

23:55 – Ultimele ştiri

24:00 – Închiderea emisiunii

Între colaboratorii și redactorii postului, s-au numărat  Eduard Jurist (șef de secție), Titus Vîjeu (redacția literară), Constantin Săbăreanu, Magdalena Boiangiu (teatru radiofonic), Sergiu Deleanu, Alexandru Darian și Octavian Iordăchescu (emisiunile pentru străinătate), Mircea Munteanu – Radio Timișoara, Nicolae Rădulescu (redacția economică), Elisabeta Iosif (agrar), Virginia Pană.

Din vechea redacție au rămas Constantin Teodori, Camelia Stănescu, Sebastian Sârcă, Dan Ursuleanu, Lucian Sîrbescu, Marius Grozea, George Enache, Aurel Dinu, Doina Papp-Grădinaru, Liviu Tudor Samuilă, Petru Idriceanu.

În ianuarie 1975, pe Programul 3 se transmite emisiunea „Trecem pe recepţie” în care specialişti din diverse domenii răspundeau ascultătorilor.

Dintre vocile  anilor `80 ale Programului 3,  sunt de amintit Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, sau Fory Etterle.

În februarie 1981, pe Programul 3 începe o nouă emisiune dedicată „tinerilor iubitori ai radioelectronicii”.

După anul 1984 când durata programelor Radiodifuziunii Române a fost redusă, au mai venit în redacţia Programului 3 Jeana Gheorghiu, George Nuță, Marin Constantin, ilustrația muzicală fiind asigurată de regizorii muzicali Mihai Roman, Dan Antonescu, şi de compozitorii și interpreții Dan Andrei Aldea, Mircea Florian sau Sorin Chifiriuc.

Dintre emisiuni menţionăm „Studio T” – program de dimineață, Femina Club – Student Club, Meridian Club – Turist Club, Șapte zile, șapte arte – Clubul Artelor, Căutatorii de energie, Trecem pe recepție, Exploratorii lumii de mâine (cu tematică SF), Educație economică, acțiune eficientă, Tinerețe, sănătate, armonie (realizată de doctorul Mihai Neagu Basarab), mai apoi Clubul invitaților,  Tehnic-club și Pittiş Show – pe tema fenomenului muzicii rock, istoriei și evoluției stilurilor.

După Revoluția din Decembrie 89, Programul 3 şi-a reluat emisia la 12 februarie 1990, apoi a primit numele de Radio Romania Tineret.

Postul are un nou director – Eugen Preda, care promovează noi emisiuni de divertisment, transmisii live, cultură și știință, talk – show-uri, teatru radiofonic, discotecă. Amintim aici emisiunile „Declarații de iubire”, „Telefonul de noapte”, „Fără prejudecăți”, Studio T – devenit mai apoi „Radio în blue – jeans” şi „Maraton în blue-jeans” – pe parcursul a opt ore de emisie.

Să nu-i uităm nici pe Florin Helmis şi pe regretatul Sorin Caracseghi, care împreună cu George Enache au facut un trio special care a realizat emisiunea „Clubul Adolescenţilor”, apoi „Radio în Blue Jeans” dar şi „Discoteca Blue Jeans”, difuzată după Revoluţie şi care ocupa spaţiul de emisie din noaptea de sâmbătă spre duminică. În jurul emisiunii se crease o adevărată comunitate de ascultători care intrau în direct, dialogurile erau amuzante şi fireşti, se râdea mult şi se asculta muzică bună.

Live, au fost transmise în acea perioadă evenimente precum concursul „Miss România” și turneul de tenis Open România.

Din 4 aprilie 1991, pe Programul România Tineret se difuzează o suită de emisiuni sub genericul: „Radioinformatica pentru tineret”, iar între iulie şi octombrie 1991, Radio România Tineret împreună cu Redacţia Teatru iniţiază un ciclu de emisiuni pe durata verii: „În lumea capodoperelor”, „Procese, enigme, descoperiri”, sau „Când comedia era rege”.

Din 18 mai 1993, programul România Tineret difuzează emisiunea „Telefonul de seară”, iar din octombrie, în acelaşi an, Programul România Tineret îşi începe emisia, în Bucureşti, în banda vest, pe lungimea de undă 98,3 MHz.

În februarie 1994, pe frecvenţele postului apare o nouă emisiune dedicată dialogului cu micii ascultători intitulată „Alo, la telefon copilăria !”, iar din august 1994, Radio România Tineret devine primul post FM stereo din România.

După plecarea lui Eugen Preda, în 1995, directorul postului de radio a devenit Jeana Gheorghiu.

În anul 1996 se decide reorganizarea programelor de emisie ale Radiodifuziunii, după modelul Radio France, înfiinţându-se trei canale naţionale: România Actualităţi, România Cultural şi România Tineret, alături de 11 redacţii specializate şi un Departament al Posturilor Teritoriale şi Locale.

În septembrie 1997, Radio România Tineret lansează un concurs cu public „O lume de celuloid” pe teme de cultură cinematografică, iar la 13 decembrie, în acelaşi an, începe difuzarea unei noi emisiuni – „Ora misterelor”.

Începând cu anul 1998, după o perioadă de interimat, la 1 decembrie, la conducerea Radio Tineret a fost numit Florian Pittiș.

În martie 2000, canalul lansează prima emisiune „Maraton în Blue Jeans”, duminica, între orele 13:15 şi 20:00, iar din 20 aprilie 2000, Romania Tineret difuzează, în fiecare joi, la ora 11:00, emisiunea „Blue Jeans. Life – Style”.

În anul următor, la 26 septembrie, Radio România Tineret lansează emisunea „Vârsta de aur”, dedicată comunicării între generaţii, iar din iunie 2002, iniţiază un nou ciclu de emisiuni-specatacol „Povestiri din studioul artelor”.

Nişa de piaţă nu a fost însă abandonată, România Tineret fiind înlocuit cu Radio3Net, care a luat ființă prin strădaniile lui Florian Pittiș, fiind lansat la 16 noiembrie 2004, moment în care a devenit primul post de radio public din lume care emite exclusiv pe Internet. „Moţu” şi echipa sa, din care făceau parte, în acel an, 10 angajaţi şi 10 colaboratori, a pornit astfel în descoperirea unui tărâm neexplorat pe atunci în România. La festivitatea de lansare, Florian Pittiş a renunţat la unele din şuviţele sale rebele, aşa că, în loc de panglică de inaugurare, i-a fost tăiat părul. După ce s-a negociat cât de mare să fie „pierderea”, Ducu Bertzi a … făcut onorurile.În anul 2004, SRR a fost nevoită să renunțe la una dintre cele trei frecvenţe de emisie cu acoperire națională, astfel, Radio România Tineret a dispărut din FM, la 1 octombrie 2004.

Drept omagiu, postul Radio3Net poartă numele lui Florian Pittiș (1943-2007), din  luna august 2007 (de la moartea actorului, la 5 august 2007).

Împlinirea a 35 de ani de la înfiinţarea Programului 3, a fost marcată, în 2008, prin lansarea cărții „O legendă a radioului românesc: Programul 3”, volum coordonat de Dan Ursuleanu. Câteva zeci de oameni, autori, colaboratori şi simpli prieteni ai programului, au contribuit cu amintirile lor la reconstituirea unei treimi de secol radiofonic, reper pentru undele hertziene româneşti, găsindu-şi cu toţii un loc de cinste în paginile acestei cărţi. Coordonatorul lucrării, Dan Ursuleanu, dezvăluia reţeta de succes a Programului 3 Radio – „o combinaţie fericită de premise şi de factori”…

În anul 2009, în perioada 27 iulie – 15 septembrie, Radio România şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului au organizat Tabăra de vară Kids Radio,  care a beneficiat de un post de radio propriu care a transmis zilnic pe canalele Kids Radio şi, parţial, pe Radio3Net „Florian Pittiş”, şi de o echipă de realizatori care a colaborat la activităţile zilnice desfăşurate în cadrul taberei. Acestea  au inclus concursuri pe plajă, campionate de fotbal, concerte, karaoke şi proiecţii de filme documentare, cenacluri literare, terapie prin artă, etc.

Tot în 2009, la 13 noiembrie, Radio3Net a lansat noul site care utilizează sisteme performante de administrare a bazei de date muzicale şi care întăreşte relaţiile din interiorul comunităţii on-line prin lansarea opţiunii 3net Club. Aceasta permite utilizatorilor înregistraţi accesul mult mai rapid la informaţiile de pe site, precum şi la arhiva audio şi video.

În anul 2011, titluatura postului devine Radio România 3Net „Florian Pittiş”.

Din 18 iulie 2011, Radio România 3Net „Florian Pittiş” emite în Bucureşti în sistem digital T-DAB pe frecvenţa 223,936. Modernizarea sistemului de emisie al Radio 3Net face parte dintr-un proiect pilot implementat de postul public de radio, care a debutat în anul 2005, odată cu emisia digitală a posturilor Radio România Actualităţi, Radio România Muzical şi Bucureşti FM.

Înainte de 1 iunie 2014, postul a organizat primul radio-concurs de talente din România, adresat copiilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani. Câştigătorii – Andreea Sîrghie, Mădălina Gortan, Irina Anton și Marta Popovici au fost anunţaţi chiar de Ziua Copilului din acel an, iar premiul a constat în câte un mini-concert pe care câştigătorii l-a susţinut la  Sala de Repetiţii a Radio3Net.

Radio3net este parte a unei instituții publice de media, dar deosebit de concepțiile clasice ale unui post de radio. Legătura cu ascultătorii se face instantaneu, prin chat, iar camerele web oferă imagini din studio. Postul emite live 24/24/7 cu tronsoane realizate de moderatori sau colaboratori. Temele (topicele) puse în discuție pe chat, sunt comentate prin intermediul moderatorului aflat în fața microfonului.

Site-ul web al postului Radio3net găzduiește o colecție impresionantă de albume folk și rock, de povești ale teatrului românesc radiofonic și de înregistrări video de la festivalurile muzicale din țară. O altă manifestare culturală desfăşurată sub egida Radio3Net „Florian Pittiș” este Festivalul artelor pentru liceeni, ajuns în luna mai 2016 la cea de-a noua ediţie.

Personalităţi legate de istoria Programului 3 – Radio Tineret – Radio3Net

► Sofia Şincan

S-a născut la 24 ianuarie 1937, în Bucureşti şi a absolvit IATC I.L. Caragiale, Facultatea Teatrologie – Film, unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe Andrei Oţetea, Tudor Vianu, Ovidiu Drîmba, Ion Ianaşi, Ion Toboşaru, Costică Marinescu, Horia Deleanu, sau Valentin Silvestru.

În octombrie 1958 a fost repartizată la Radiodifuziunea Română – Direcţia Culturală.

În anul 1959 s-a căsătorit cu Dionisie Şincan, ei având doi copii: Lucia (devenită Constantinescu) şi Alexandru Tudor Şincan.

A realizat emisiuni literare şi, ca titular, emisiunea de estetică şi activitate teatrală.

În 1964 a devenit şeful secţiei „critică de artă”, iar în 1965 a realizat prima emisiune TV – „Antract” – în transmisiune directă de la Timişoara.

În 1965 Octavian Paler, vicepreşedinte la TV, a chemat-o la televiziune şi i-a încredinţat „Teatrul TV” care includea şi emisiunea „Scena”, consacrată vieţii teatrale din ţară.

Aici realizează, cu o largă consultare a oamenilor de cultură, un repertoriu pe stagiune, dar şi de perspectivă, în care au fost incluse şi piese din dramaturgia universală contemporană.

A fost redactorul primului serial de teatru TV, „Muşatinii”, realizat de Sorana Coroamă Stanca, după trilogia lui Delavrancea.

În anul 1972 a revenit la radio ca redactor şef adjunct al Redacţiei Culturale, iar în 1973 i s-a încredinţat pregătirea, lansarea şi răspunderea Programului 3 pentru tineret.

Principalul catalizator al acestui fenomen, Sofia Şincan l-a visat, l-a conceput, l-a înfiinţat şi l-a condus cu abilitate într-o perioadă dominată de vicisitudinile opresiunii comuniste. Tot ea, a devenit peste ani custodele legendei… Gata de luptă pentru fiecare idee valoroasă, un sentiment ciudat de bucurie amestecată cu spaimă, încântare, neastâmpăr şi peste toate o gamă variată de emisiuni proiectate cu dorinţa de a schimba vechi cutume, anchilozări.

A condus acest program timp de aproape 20 de ani, însă, după Revoluţie, cu convingerea că o nouă generaţie trebuie să vină în redacţii şi să-şi realizeze visurile, şi-a cerut pensionarea, chiar în 1990, fiindcă legea permitea acest lucru chiar şi la 52 de ani – cu o vechime de 32 de ani.

Apoi dragostea pentru radio nu i-a dat pace, lucrând cu dedicare la înfiinţarea unui post privat – Radio 21 – pentru ca mai târziu să revină la prima şi statornica iubire – postul naţional de radio, unde, în cadrul direcţiei Patrimoniu, a realizat unele cercetări de arhive sonore şi a participat la proiecte interesante ca „Teatrul lui I.L. Caragiale în viziunea lui Sică Alexandrescu” (4 CD) şi „Eminescu – ediţia Maiorescu – în interpretări celebre” (4 CD).

În octombrie 2003, cu ocazia aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea Societăţii Române de Radiodifuziune, a fost decorată de Preşedintele României cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, pentru contribuţia importantă la promovarea valorilor culturale şi dezvoltarea serviciului public de radiodifuziune.

► Florian Pittiş

S-a născut la 4 octombrie 1943, la Bucureşti, fiind singurul fiu al unui pilot aviator, Nicolae Pittiş, comandant de escadrilă şi al Anei, secretară de şcoală, cea care ”semănând cu Danielle Darieux”, voise – dar familia nu-i permisese – să devină actriţă.

La vârsta de 4 ani, cel alintat – de toţi, începând cu bunica sa – „Moţu” a debutat în teatru pe scena Teatrului Savoy în „Congresul puştilor”, unde s-a aflat în compania altor tineri interpreţi ca Flavia Buref, Ileana Cotrubaş sau Alexandru Lulescu.

În clasa a IV-a a pus în scenă actul III din „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale, repartizându-şi rolul cetăţeanului turmentat.

Ca licean la „Gheorghe Lazăr”, se întâlneşte cu neuitatul actor Petre Gheorghiu, în calitate de conducător al cercului dramatic al elevilor – din care mai făceau parte viitori actori, ca bunul prieten Mihai Stan, Dan Tufaru, Marina Maican, Alinta Ciurdăreanu, Aimee Iacobescu şi alţii.

La examenul de admitere de la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti nu reuşeşte, din cauza unor probleme de dicţie.

Pittiş face, apoi, un an de Politehnică şi lucrează, concomitent, ca electrician la Teatrul Bulandra. E începutul perioadei în care va vedea de o sută şi ceva de ori „Cum vă place”, sau „D-ale carnavalului”, în care învaţă spectacolele pe dinafară, studiind intens arta unor mari actori ca Jules Cazaban, Ştefan Ciubotăraşu, George Mărutză, Clody Berthola şi alţii.  Ia lecţii de dicţie, îşi corectează rostirea, iar într-un caz de forţă majoră, când un actor lipseşte, eminentul regizor Liviu Ciulei îl invită să preia un rol – deja învăţat – din „Cum vă place”.

A urmat un nou examen de admitere, studenţia la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, pe care-l va absolvi ca şef de promoţie.

Este angajat la Televiziunea Română, apoi la Teatrul Bulandra, unde va interpreta numeroase roluri în spectacole regizate, în principal, de Liviu Ciulei, dar va demara şi propriile spectacole de poezie şi muzică, dedicate mai ales tinerilor.

Este parte a renumitului trio de neuitat Pittiş – Dan Tufaru – Anda Călugăreanu, participă la Cenaclul „Flacăra”, iar în anul 1992 întemeiază, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vladi Cnejevici, formaţia Pasărea Colibri, cu care concertează până în 2001 şi împreună cu care înregistrează patru albume.

Regizorul Constantin Moruzan îl invită pentru prima dată la Radio, pentru a interpreta un rol alături de marele George Calboreanu, iar apoi, în 1965, a participat la serialul radiofonic “Cosma”, adaptat după romanul lui Panait Istrati, în regia lui Dan Puican. Au urmat peste 40 de ani de legături cu radiodifuziunea, în 1973, la 13 august, Florian Pittiş a devenit prezentatorul “Clubului Curioşilor”, de la fostul Program 3, apoi a realizat “Pittiş Show”, iar după Revoluţie, alături de Camelia Stănescu, a realizat “Declaraţie de iubire”, la Radio România Cultural.

În anul 1998, i se oferă funcţia de director al postului România Tineret, şi, după o perioadă de gândire, îşi preia postul la 1 decembrie 1998.

Cariera artistică a lui Pitiş înseamnă zeci de roluri în teatru – el a fost Alencon din “Elisabeta I”, de Paul Foster, Alioşka din “Azilul de noapte”, de Maxim Gorki, Edmund şi Jamie din “Lungul drum al zilei către noapte”, de Eugene O’Neill, sau Ariel din “Furtuna”, de William Shakespeare, toate în regia lui Liviu Ciulei şi, de asemenea, a jucat în celebrul “Hamlet”, al lui Alexandru Tocilescu, care a avut premiera în 1985. A regizat, el însuşi, pe scena Bulandrei, spectacole precum “Cum se numeau cei patru Beatles”, de Stephen Poljakoff, “Câinele grădinarului”, de Lope de Vega, “Meditaţiile Ritei”, de Willy Russel, şi “Black & White”, de Keith Waterhouse & Willis Hall, dar a jucat şi în câteva filme, precum „Gioconda fără surîs” – 1967, regia Malvina Urşianu, „Adio, dragă Nela – 1972, regia Cornel Todea, „Veronica se întoarce” – 1973, regia Elisabeta Bostan, sau „Înnebunesc şi-mi pare rău – 1992, regia Ion Gostin.

Pittiş a asigurat şi dublajul de voce în seria „Aventurile Ursuleţului de Pluş”, şi în filmul „Marea Aventură a Porcuşorului”, în rolul lui Winnie de Pluş, vocea în original aparţinându-i lui Jeff Bennet.

S-a căsătorit, la 12 martie 1999, cu Niculina Anda, de profesie educatoare.

Preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Florian Pittiş, la 7 februarie 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.

La 16 noiembrie 2004 Radio Romania Tineret se transformă în Radio3net, un post cu emisie pe Internet, un proiect al lui „Moţu”. Se schimbă modul de lucru, concepţia şi aparatura. Se formează asfel o comunitate online, în care ascultătorii sunt tot mai prezenţi, iar unii dintre ei au devenit chiar realizatori de emisiuni.

În doar câteva săptămâni de la lansarea oficială, Radio3net ajunge la 150.000 de accesări săptămânale din întreaga lume.

Actualitate, interactivitate, muzică, teatru, dosare tematice, documentare ample, prezentări de evenimente şi de personalităţi, linkuri  spre nenumărate alte surse de informare şi de cultură de pe întreg mapamondul, plus cristalizarea unei echipe tinere, îndrăzneţe şi competente – iată principalele realizari ale lui Florian Pittiş ca „om de radio”, conform dictonului său preferat „După mine, Progresul !”.

Să amintim că, în afara activităţii artistice şi a celei legate de radio, Pittiş a fost membru şi preşedinte al Senatului Clubului Aristocratic al Rapidului, fiind un susţinător declarat al acestei populare echipe de fotbal, apoi că a fost una dintre vocile consacrate ale îndrăgitei emisiuni „Teleenciclopedia”, producţie a TVR, dar şi faptul că a fost un fumător – prea pătimaş – de Carpaţi fără filtru, producţie „exclusivă” de Sfântu Gheorghe.

Florian Pittiş a trecut la cele veşnice la 5 august 2007.