PORTRET: Montserrat Caballé – „La Superba”, artista cu o tehnică „bel canto” impecabilă
6 October 2019
RECOMANDĂRI culturale – luni, 7 octombrie
7 October 2019

DOCUMENTAR: Moulin Rouge – „bastionul” distracţiei pariziene

Duminică, 6 octombrie se împlinesc 130 de ani de la inaugurarea celebrului cabaret parizian Moulin Rouge. Apărut într-o perioadă a relaxării rigorilor sociale şi a expansiunii libertăţii de exprimare, a reprezantat una din expresiile diversităţii artistice, alcătuind un amestec de culoare, libertinism şi extravaganţă, un simbol puternic al Parisului păstrat până în zilele noaste.

Pe 6 octombrie 1889 se deschideau porţile localului Moulin Rouge, cea mai zgomotoasă „moară de vânt” din lume (de la elementele de arhitectură ale localului), construită de Joseph Oller, care mai deţinea la acel moment şi un alt local celebru – Paris Olympia.

Moulin Rouge este localizat la poalele dealului Montmartre („Muntele Martirilor”), care a fost de-a lungul timpului reşedinţa marilor artişti, între care renumitul Toulouse-Lautrec. Numele dealului provine de la St. Denis, primul episcop al Parisului, precum şi de la martirii care ar fi fost înmormântaţi pe colină.

Moulin Rouge (în traducere „Moara Roşie”), colorat în roşu aprins, a recreat ideea de spectacol tip music-hall, prin coregrafii impresionante.

Chiar de la începuturile sale, istoria scrisă zi de zi la Moulin Rouge a cunoscut numeroase picanterii.

Puţină lume ştie că celebrul striptease a apărut accidental aici. Astfel, în 9 februarie 1893, Mona, o dansatoare cu picioare frumoase, a renunţat la haine pe ritm de muzică, motivând că îi este cald, în timpul unui bal al studenţilor.

Ea a fost amendată cu 100 de franci pentru gestul său, iar studenţii s-au declarat scandalizaţi de gestul tinerei. Însă patronul localului a achitat amenda, destul de piperată pentru acele vremuri, dar a conştientizat şi valorificat impactul şi plusul de imagine pe care dansul nou-apărut l-a furnizat cabaretului.

În acest fel, noua formă „artistică” a intrat în programul mai multor localuri celebre ale vremii, însă întruchiparea infamiei nu fusese nicicând mai incitantă, Moulin Rouge distingându-se de orice local al acelei perioade.

Se spune că Basilica Notre-Dame du Sacre-Coeur (1923), construită în onoarea celor 58000 de francezi căzuţi în războiul franco-prusac, în apropeire de Moulin Rouge va mai estompa din legenda creată în jurul clubului rău-famat. Montmartre a continuat însă să reprezinte locul de întâlnire al celor cu moravuri uşoare, unde stripteusele ofereau frecvent favoruri, iar spectacolele cu tentă erotică stârneau polemici aprinse în societatea pariziană.

Principala atracţie a cabaretului este french can-can-ul, un dans care a existat cu mult timp înaintea cabaretului Moulin Rouge şi care era la origini un dans al clasei muncitoare, însă a fost adaptat de artistele de la Moulin Rouge, devenite un fel de curtezane, astfel încât spectacolul lor sofisticat să încânte bărbaţii.

În 1907 artista Mistinguett (pe numele real Jeanne Florentine Bourgeois – 1875 – 1956) şi-a făcut debutul la Montmartre cu spectacolul „La Revue de la Femme”, fiind totodată iniţiatoarea valsului „Chaloupee”. Spectacolele sale au fost extrem de bine primite de public, asigurându-i statutul de star. Actriţă şi cântăreaţă, Mistinguett avea să devină unul dintre cele mai importante şi mai bine plătite staruri din lume în acea perioadă.

Pe 27 februarie 1915, Moulin Rouge a fost distrus de un incendiu, însă a fost reconstruit integral şi redeschis în anul 1921.

În timp, cabaretul a devenit un loc favorit de distracţie al majorităţii localnicilor, notorietatea sa începând să depăşească graniţele Franţei.

Moulin Rouge a devenit, de-a lungul timpului, locul de exprimare al mai multor artişti importanţi ca Josephine Baker, Frank Sinatra, Yvette Guilbert, Jane Avril sau Edith Piaf, care au făcut furori pe celebra scenă.

În perioada premergătoare Primei conflagraţii mondiale, Moulin Rouge devenise un adevărat templu al operetei, fiindcă acordurile muzicii lui Offenbach ilustrau grandioasele spectacole precum „Voluptata”, „La Feuille de Vigne” sau „Le Reve d’Egypte”.

În perioada celui de-al doilea război mondial, Moulin Rouge a intrat într-o perioadă de declin, odată cu plecarea lui Mistinguett.

La începutul anilor ’50 Moulin Rouge a început să îşi recapete din renume, după ce activitatea a fost preluată de Georges France, fondatorul unui alt club celebru – Balajo.

Moulin Rouge a obţinut de-a lungul timpului notorietate şi apreciere la nivel mondial, fiind subiectul care a stat la baza unei capodopere cinematografice, apărută în anul 2001 – cu Nicole Kidman şi Ewan McGregor în roluri principale, regia fiind semnată de Baz Luhrmann, creatorul altei pelicule celebre – „Romeo şi Julieta” (1996).

Filmul „Moulin Rouge” a obţinut, în anul 2002, 2 premii şi 6 nominalizări la Oscar, 3 premii şi 3 nominalizări la Globul de Aur, o nominalizare la Cannes şi 2 premii ale Academiei Europene de Film.

În mai 2005, la Bucureşti designerul Cătălin Botezatu a lansat linia de costume de baie „Chicago” în cadrul unui mega show marca Fashion TV Paris, iar o săptămână mai târziu colecţia a putut fi văzută pe scena cabaretului Moulin Rouge din Paris, creatorul român devenind astfel primul designer din lume care şi-a prezentat colecţia pe acestă scenă.

Trupa de dansatori a cabaretului Moulin Rouge şi-a adjudecat, în noiembrie 2010, nu mai puţin de şase recorduri mondiale, omologate de un expert al Guinness Book, în cadrul Zilei Mondiale a Recordurilor, la care Franţa a participat pentru prima oară.

Astfel trupa a stabilit cel mai mare număr de ridicări de picioare – 720  în 30 de secunde, realizată de 30 de artişti aşezaţi pe un singur rând.

O altă performanţă a reprezentat-o recordul pentru cel mai mare număr de şpagate realizate succesiv în timpul unui dans french-Cancan – 32 de dansatoare au realizat 62 de şpagate în 30 de secunde.

Un alt record a fost realizat de doi dansatori ai trupei, Adonis Kosmadakis şi Nicolas Pihiliangegedera, cu cele mai multe rotaţii pe sol – 34 de şpagate în piruetă realizate în 30 de secunde.

Jonglerul Mario Berousek a stabilit recordul de 128 de popice prinse în 30 de secunde precum şi 735 de triple rotaţii executate jonglând cu cinci popice în 60 de secunde.

Duoul Stykan a stabilit cel mai mare număr de paşi ţinând o altă persoană în echilibru pe cap – 23 de paşi în 60 de secunde.

La începutul anului 2014, potrivit unui clasament privind cele mai fotografiate locuri din lume, Moulin Rouge se afla pe locul patru după Muzeul de artă contemporană Guggenheim din New York, Biserica Trinita dei Mont din Roma şi Parcul Guell din Barcelona.

Preţul minim al unui bilet de intrare la Moulin Rouge este de circa 100 de euro, dar poate ajunge şi la circa 420 de euro pentru acces la pachetul VIP.

În fiecare seară au loc câte două spectacole – de la orele 19:00 şi 21:00, iar în meniu sunt oferite cele mai sofisticate specialităţi culinare alături de o cupă din cea mai bună şampanie.

Istoria de 128 de ani, infamă pe alocuri, dar populară, perfecţiunea gesturilor artistice, pasiunea şi jocurile de culoare, au făcut din Moulin Rouge unul dintre cele mai atrăgătoare locuri din lume, dar şi unul dintre cele mai impresionante spectacole de teatru varieté care s-au văzut de-a lungul timpului.

Sursa: RADOR (de Răzvan Moceanu)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *