Ascultă Radio România Cultural Live

DOCUMENTAR: 90 de ani de la moartea istoricului Vasile Pârvan, întemeietor al arheologiei românești

26 Iunie 2017, 14:38

Eseist, istoric și filosof al culturii, Vasile Pârvan s-a născut la Huruiești, județul Bacău, la 28 septembrie 1882. Vasile Pârvan și-a înscris numele printre cei mai de seamă oameni de cultură de la începutul secolului al XX-lea din țara noastră, prin prelegerile sale exercitând în epocă o mare atracție asupra intelectualității tinere, creând o școală istorică proprie, cu discipoli iluștri.

A urmat secția clasică a Liceului ''Gh. Roșca Codreanu'' din Bârlad (1893-1900), unde a fost premiat de două ori la concursurile de istorie ale Societății ''Tinerimea Română'', notează ''Dicționarul general al literaturii române'' (2006) și a absolvit secția de istorie a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1904), potrivit volumului ''Dicționarul scriitorilor români'' (2001).

La recomandarea lui Nicolae Iorga și a lui Alexandru Sturdza a fost primit, ca bursier, la Universitatea din Jena (1904). După doi ani s-a mutat la Universitatea din Berlin, unde a studiat filosofia. Și-a luat diploma de doctor în filosofie, la 9 ianuarie 1909, la Universitatea din Breslau, susținând o teză despre naționalitatea comercianților din Imperiul Roman.

A debutat în publicistică la ''Noua revistă română'' (1900). Din 1902 a început să colaboreze la ''Convorbiri literare'', și din 1903 la ''Voința națională'', ''Tribuna poporului'' (unde semna uneori cu pseudonimul V. Andrei), ''Luceafărul'', etc. În 1906 a aderat la Frăția Bunilor Români, organizație creată de Nicolae Iorga, începând să colaboreze la ''Sămănătorul'' și ''Neamul românesc''. Din 1907 a început să scrie și pentru ''Viața românească'' și ''Gazeta generală a învățământului''.

A conferențiat în cadrul Universității de Vară de la Vălenii de Munte, al Ligii Culturale pentru Unitatea Tuturor Românilor, a întreprins călătorii de studii în străinătate și excursii științifice cu studenții în Transilvania. A scos împreună cu Virgil Arion și G. Bogdan-Duică, în 1913-1914, publicația ''Românismul''.

Vasile Pârvan a lucrat ca funcționar la secția de manuscrise a Bibliotecii Academiei Române (1903). A fost, apoi, profesor secundar la Bacău și Iași (1904-1909), profesor suplinitor (din 1909) la Catedra de Istorie Veche, Epigrafie și Antichități Greco-Romane a Universității din București; director al Muzeului Național de Antichități (din 1910); director al Școlii române din Roma (din 1921), potrivit volumului ''Membrii Academiei Române — dicționar'' (2003).

A fost unul dintre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene (1913), în cadrul căruia a susținut o serie de prelegeri.

Vasile Pârvan, considerat ''părinte al arheologiei românești'', a conceput un important plan național de cercetări arheologice. În cadrul acestuia, Vasile Pârvan a efectuat săpături arheologice în așezări și cetăți din Dobrogea și Muntenia: la Histria (cetate descoperită de Vasile Pârvan în urma săpăturilor începute în 1914), la Callatis, la Ulmetum, la complexul dacic din Munții Orăștiei, în așezările neolitice și dacice din Câmpia Dunării.

În timpul Primului Război Mondial și-a continuat munca în refugiul de la Dobrovăț, județul Iași, apoi la Odessa și la Focșani. Reîntors la București, și-a reluat activitatea didactică, colaborând la ''Arhiva pentru știința și reforma socială'' a lui D. Gusti, în care a formulat un întreg program de culturalizare, a participat hotărâtor la organizarea Universității din Cluj, precum și la constituirea, în același an, a Institutului de Antichități și de Studii Clasice în capitala Transilvaniei, potrivit ''Dicționarului general al literaturii române'' (2006).

I-a fost propusă, în 1918, președinția Partidului Țărănesc, însă a aderat la Partidul Muncii, alături de Paul Bujor, C. I. Parhon ș.a.

Profesor de istoria antică și la Universitatea din Cluj, Vasile Pârvan a rostit prelegerea inaugurală ''Datoria vieții noastre'' (1919), a prezentat la Universitatea din București dialogul platonic ''Anaxandros'' (1920) dedicat tragediei grecești, și prelegerea despre ''Ritmul istoric'' (1920). Alături de cursuri de istorie antică, a predat despre istoria religiilor: ''Doctrinele salvării'' (1919), ''Originea dramei antice'' (1920) și ''Istoria gândului liric în lumea mediteraneană'' (1922).

A colaborat cu Academie des Inscriptions (Franța) și cu Academia dei Lincei (Italia), a redactat regulamentul școlilor române din Roma și Paris, a fondat cu Aristide Blank, D. Gusti și Marin Simionescu-Râmniceanu, Editura Cultura Națională (1920) și a formulat inscripțiile pentru Arcul de Triumf din București. De asemenea, a ținut cursuri, a conferențiat în țară și străinătate, a colaborat la publicații științifice, a întreținut o permanentă corespondență cu oamenii de știință români și străini, a participat la congrese științifice internaționale.

A studiat îndeaproape istoria geto-dacilor, concepând și realizând o operă monumentală ''Getica. O protoistorie a Daciei în mileniul I a. Hr.'', în care, pentru prima dată, s-au găsit adunate la un loc și interpretate istoric descoperirile arheologice și numismatice din Dacia preromană.

De asemenea, este autorul unor lucrări de referință, între care amintim: volumul ''M. Aurelius Verus Caesar și L. Aurelius Commodus. Studiu istoric'' (1909); ''Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman'' (1911); ''Cetatea Tropaeum. Considerații istorice'' (1911); ''Știri noi despre Dacia Malvensis'' (1913-1914); ''Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane'' (1919), ''Începuturile vieții romane la gurile Dunării'' (1923); ''Dacia. Civilizațiile străvechi din regiunile carpato-danubiene'' (1937) ș.a. În afara lucrărilor de strictă specialitate, Vasile Pârvan a publicat eseuri de filosofia culturii și estetică, prelegeri și discursuri comemorative.

Concepția sa despre istorie a expus-o în lucrarea ''Idei și forme istorice'' (1920). A mai lăsat un volum de ''Memoriale'' (1923). A inițiat, pe când era director al Școlii Române din Roma (1923), apariția a două anuare ale acesteia: ''Ephemeris Dacoromana'' și ''Diplomatarium italicum''.

Personalitate de frunte a științei istorice românești, Vasile Pârvan a fost delegat permanent și secretar al Uniunii Academice Internaționale (din 1920) și membru fondator al Comitetului Internațional de Științe Istorice și profesor agregat la Sorbona (1926), precum și membru al unor organisme de prestigiu: Comisia Monumentelor Istorice, Institutul Arheologic German (din 1914), Academia Pontificale din Roma (de Arheologie), Academia dei Lincei (1927).

Membru corespondent (18 mai 1911) și membru titular (18 mai 1913); vicepreședinte (12 iun. 1920-6 iun. 1923) și secretar general (6 iun. 1923-8 iun. 1927) al Academiei Române, conform volumului ''Membrii Academiei Române — dicționar'' (2003). A fost secretar al PEN-Clubului român (1923).

S-a stins din viață la 26 iunie 1927. Prin testament, și-a lăsat averea Academiei Române, iar biblioteca a donat-o Școlii Române de la Roma.

AGERPRES

A murit Daniel Barbu, fostul ministru al culturii
Istorie-filozofie-psihologie 18 Martie 2024, 12:06

A murit Daniel Barbu, fostul ministru al culturii

Daniel Barbu, profesor universitar și fost ministru al Culturii, a murit la vârsta de 66 de ani. Decesul a fost...

A murit Daniel Barbu, fostul ministru al culturii
A 10-a conferinţă cu academician Georgeta Filitti - Povestea Athénée Palace InterContinental
Istorie-filozofie-psihologie 12 Martie 2024, 09:21

A 10-a conferinţă cu academician Georgeta Filitti - Povestea Athénée Palace InterContinental

Sâmbătă, 20 aprilie, de la ora 11:00, va avea loc cea de-a 10-a conferință susținută de doamna academician...

A 10-a conferinţă cu academician Georgeta Filitti - Povestea Athénée Palace InterContinental
Agenţiile de știri retrag o fotografie cu prințesa Kate
Istorie-filozofie-psihologie 11 Martie 2024, 09:32

Agenţiile de știri retrag o fotografie cu prințesa Kate

Analiza post-publicare a arătat că aceasta nu îndeplinește standardele lor editoriale.

Agenţiile de știri retrag o fotografie cu prințesa Kate
Recuperate de autorități, cele 3 brăţări preistorice vor fi păstrate în custodie de MNIR
Istorie-filozofie-psihologie 22 Februarie 2024, 12:03

Recuperate de autorități, cele 3 brăţări preistorice vor fi păstrate în custodie de MNIR

Un eveniment de predare - primire a bunurilor a fost organizat miercuri.

Recuperate de autorități, cele 3 brăţări preistorice vor fi păstrate în custodie de MNIR
Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur
Istorie-filozofie-psihologie 21 Februarie 2024, 10:30

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur

Ioan T. Morar va participa astăzi, 21 februarie 2024 (ora 14.30, Sala B120) la un atelier cu studenți și cadre didactice,...

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur
Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"
Istorie-filozofie-psihologie 06 Februarie 2024, 07:47

Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"

Tipul de cancer nu a fost dezvăluit. Regele Charles al Marii Britanii a fost diagnosticat cu "o formă de cancer", a...

Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"
Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 07:14

Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului va fi marcată la ICR Londra printr-o proiecție de film și o...

Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România
#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 05:10

#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00

Asociația culturală “Aici a stat” organizează astăzi, 24 ianuarie, la ora 18:00, singura serată culturală a...

#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00
Ascultă live

Ascultă live

16:30 - 17:00
Vocea umană
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 18:00
Obiectiv, România
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:05 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru