DOCUMENTAR: 85 de ani de la nașterea pictorului Sabin Bălașa

Sabin Bălașa, exponent al ''romantismului cosmic'', așa cum singur s-a definit, s-a născut în localitatea Dobriceni, județul Olt, la 17 iunie 1932.

A absolvit Academia de Arte Frumoase din București (1955) și și-a completat educația efectuând o serie de specializări la Academiile din Sienna și din Perugia, Italia, se menționează în volumul ''Whos Who în România 2002'' (Pegasus Press, București, 2002).

Din 1955 a început să participe la anuale de stat și la manifestări de artă românească peste hotare, potrivit ''Dicționarului artiștilor români contemporani'' (Ed. Meridiane, 1976): Moscova (1958); Varșovia (1955 — Festivalul mondial al tineretului); Paris (1961 — Bienala tineretului), Damasc, Alexandria; Torino, Roma, Titograd (1965, 1969, 1970); Cagnes sur Mer (1970 — Festival internațional de pictură); Tel Aviv (1972); Sofia (1974).

A avut expoziții personale atât în țară (Cluj Napoca — 1980, București — 1982, 1992) cât și peste hotare (Roma — 1978, 1980; Stockholm — 1982; Kerkera, Grecia — 1985; Moscova, Tbilisi, Georgia — 1988; Israel — 1994), potrivit ''Whos Who în România 2002'' (Pegasus Press, București, 2002).

I-au fost decernate de-a lungul timpului numeroase titluri, premii, între care: Medalia de Aur la Concursul European de Pictură (Pescara, Italia—1965), Medalia de Aur, Accademia d'Italia (Salsomaggiore, Italia — 1980), Diploma de Maestro di Pittura ''Honoris Causa'' și ''Statue of Victory'', Premiul pentru Cultură (Salsomaggiore, Italia — 1983), Cavaler al Artelor, Accademia Bedriacense (Calvatone, Italia — 1985), Palma d'Oro d'Europa, Accademia Europa (Italia, 1986), Doctor Onorific, University Foundation, the Marquis Giuseppe Sciluna (SUA, 1988), Medalia de bronz ''A. Einstein'', International Academy Foundation (SUA — 1989).

Pe lângă pictura de șevalet, artistul a realizat numeroase lucrări de pictură murală. Renumitele compoziții care împodobesc Sala Pașilor Pierduți din cadrul Universității ''Al. I. Cuza'' din Iași, intitulate ''Elogiul tinereții'', sunt în număr de 19 și acoperă aproximativ 300 metri pătrați, potrivit www.uaic. Picturile au fost realizate între anii 1968-1978 și reflectă sufletul, tinerețea, istoria și poezia poporului român. Printre lucrările din Sala Pașilor Pierduți se află: "Aspirație", "Amfiteatru", "Generații", "Triumful vieții", "Dezastrul atomic", "Icar", "Prometeu", "Exodul spre lumină", "Ștefan cel Mare", "Moldova" și "Luceafărul" (pictură triptică).

La Universitatea ''Dunărea de Jos'' din Galați se află picturile intitulate ''Războinicii'' și ''Hora'', potrivit http://100.ase.ro/pdf/palat_ase.pdf; la fostul Hotel București (astăzi Raddison Blue) se află celebra frescă ''Nunta Cosmică'' (realizată în 1982, bucăți afectate de renovarea hotelului fiind restaurate de fiul artistului, pictorul Tudor Bălașa în 2010); ''Geneză'' și ''Feerie'' din Sala de lectură ''Victor Slăvescu'' din cadrul Academiei de Studii Economice din București (realizate 2005-2006), ce acoperă o suprafață de 57,7 metri pătrați, potrivit http://100.ase.ro/pdf/palat_ase.pdf.

Lucrările sale se găsesc în muzee și în colecții private din Italia, Franța, Suedia, Germania, SUA, Israel, Norvegia, Canada, Australia.

Printre cele mai cunoscute compoziții ale sale, se află: "Tinerețe", "Solemnitate", "Orgoliul", "Exodus", "Luntrașul", "Luceafărul", "Himera", "Miracol", "Seniorii", "Atlantida", "Dimineața planetei", "Comete", "Icarus", ''Melcii astrali'', ''Lacul misterelor'', ''Alai lunar'', ''Ultimii oameni'', ''Fiicele Terrei'', ''Vedere prin fereastra atelierului'', ''Oamenii fiară''.

Artist complex, cu o operă extrem de densă, cu o coloristică originală și o imagistică deosebită, Sabin Bălașa a fost deopotrivă regizor de filme de animație și scriitor. Dintre filmele sale amintim: ''Picătura'' (1966, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ''Orașul'' (1967), ''Valul'' (1968, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ''Pasărea Phoenix'' (1968), ''Fascinație'' (1969), ''Întoarcere în viitor'' (1971), ''Galaxia'' (1973, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), ''Exodul spre lumină'' (1979, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), potrivit http://aarc.ro/.

Ca scriitor a publicat ''Deșertul albastru'' (1996) și "Exodul spre lumină" (2002), romane ușor suprarealiste, confesive, pe tema existenței artistului în lume.

A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Uniunii Cineaștilor.

La 5 decembrie 2002, la Iași a fost vernisată o nouă pictură murală realizată de artist la Universitatea ''Al. I. Cuza''. Lucrarea intitulată ''Galaxia Iubirii'' este amplasată în Aula ''Mihai Eminescu'' și are o suprafață de 50 metri pătrați. Pictura murală a fost realizată împreună cu pictorul Tudor Bălașa, fiul artistului, reprezentând un efort de concepție laborios și de tehnici speciale de execuție.

Ultimele expoziții personale au avut loc la 21 iunie 2002, în Sala Pașilor Pierduți a Universității ''Al. I. Cuza'' din Iași, și la 28 octombrie 2005, când a expus la Cercul Militar din București. Cu acest prilej, criticul de artă Jean Valentin Ciucă a declarat că ''tablourile lui Sabin Bălașa nu sunt altceva decât revelații bazate pe miracolul realității, adevărate aventuri ale spiritului''. La rândul său, maestrul Bălașa a mărturisit că pentru el arta este o viziune, un act de generozitate și o mare putere de a iubi. ''În viață, la fel ca și în artă, îmi urmez propriul drum, îmi perpetuez visul și îi ajut pe alții să și-l descopere pe al lor. Trăiesc pentru a crea. Arta mea este energie pozitivă'', declara artistul.

Pictorul Sabin Bălașa a fost operat, pe 7 februarie 2008, de o tumoare gigant, la Clinica de micro-chirurgie cardio-vasculară a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Constanța. La 4 martie a fost internat la Clinica de Chirurgie a Spitalului Clinic "Sfânta Maria" diagnosticul fiind acela de neoplasm cu punct de plecare pleuro-pulmonar cu metastaze. Renumitul pictor Sabin Bălașa a murit la 1 aprilie 2008 și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași, oraș de care marele artist s-a simțit întotdeauna legat sufletește, prin lucrările de artă create aici și dăruite municipalității.

AGERPRES