Ascultă Radio România Cultural Live

DOCUMENTAR: 150 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti

12 Noiembrie 2019, 06:29

Marţi, 12 noiembrie, se împlinesc 150 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, în prezent Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, prima instituţie de învăţământ superior medical din ţara noastră.

La 8 aprilie 1828, se năştea, la Parma, în Italia, Carlos Antonio Francisco d’Avila mai cunoscut drept Carol Davila, medic şi farmacist român de origine franceză, întemeietor al Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie.

A crescut la Frankfurt pe Main, fiind sub îngrijirea bunicii lui, doamna Bethmann-Hollweg.

În perioada 1843-1845, Carol Davila a efectuat un stagiu în spiţeria farmacistului Leon Le Sant din Nantes, iar în 1845 s-a mutat la Angers, pentru a continua practica farmaceutică în oficina lui C.S. Ollivier.

La 12 aprilie 1847 îşi ia examenul de bacalaureat în litere, la Angers, iar la 1 noiembrie 1847 se înscrie la Şcoala de medicină din Angers.

În anul 1848 a câştigat concursul pentru ocuparea unui post de asistent la catedra de anatomie, fiind însărcinat cu conducerea lucrărilor practice de disecţie.

A realizat stagii de extern şi intern la Spitalul Hôtel-Dieu, rezervat bolnavilor săraci, iar în vara anului 1849 participă la o misiune privind combaterea epidemiei de holeră care izbucnise în comunele Champigné şi Cherré, din departamentul Maine-et-Loire.

La 26 decembrie 1849 obţine o medalie de argint ”drept recompensă a zelului şi devotamentului dovedit în cursul ultimei epidemii de holeră”.

La 13 iunie 1850, îşi ia şi bacalaureatul în ştiinţele fizice, apoi îşi continuă studiile la Facultatea de medicină din Paris.

În anul 1853, domnul Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei, are iniţiativa angajării unui medic în serviciul sanitar al oştirii române, fiind solicitat Carol Davila, care a acceptat postul oferit.

La 13 aprilie 1853, Davila devine medic-şef al spitalului militar şi medic-şef al armatei Ţării Româneşti.

Vastele sale cunoştinţe dobândite în medicină îl ajută să rezolve câteva cazuri foarte dificile, obţinându-şi un remarcabil renume.

La 10 septembrie 1853, este ridicat de la gradul de ştabdoctor (echivalent cu cel de maior) la cel de oberştabdoctor (locotenent-colonel), iar un an mai târziu, este afectat de o criză de reumatism articular acut.

În anul 1855 a înființat o școală de felceri, iar în 1856 o școală secundară de chirurgie cu program școlar teoretic-liceal și sanitar-militar.

La 6 martie 1856, Barbu Ştirbei a semnat actul pentru organizarea Şcolii de chirurgie de la Spitalul ”Mihai Vodă”, iar în anul 1857, Carol Davila, alături de Nicolae Kretzulescu – cel care obţinuse, la Paris, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti, în 1842, o şcoală de mică chirurgie – , a pus bazele învăţământului medical din ţara noastră, înfiinţând, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie.

În iulie 1858, Carol Davila a fost decorat cu ”Legiunea de onoare” în grad de Cavaler.

După Unirea Principatelor Române, din anul 1859, Davila s-a bucurat de încrederea şi preţuirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fiindu-i încredinţată conducerea supremă a serviciului sanitar civil şi militar al României. În următorii cinci ani, Davila va realiza reforme remarcabile în domeniu: reunirea administraţiilor sanitare din Moldova şi Ţara Românească, înfiinţarea cabinetelor de arondisment ale medicilor, înfiinţarea consiliilor de igienă şi salubritate ale oraşelor, a înfiinţat noi spitale, a pus bazele presei medicale româneşti, a editat prima ”Farmacopee română” şi, nu în ultimul rând, a pregătit îndelung deschiderea Facultăţii de medicină din Bucureşti.

În anul 1860, pentru aceste realizări, Cuza l-a ridicat la gradul de general.

Sub îndrumarea sa, la 12 noiembrie 1869, se înfiinţează Facultatea de medicină din Bucureşti – prima instituţie de învăţământ superior medical din ţara noastră -, care îşi deschidea cursurile, 10 zile mai târziu, la 22 noiembrie 1869.

În următorii treizeci de ani, Facultatea de Medicină din Bucureşti nu a avut un local propriu, decanatul, biblioteca şi două laboratoare funcţionau în clădirea Universităţii, amfiteatrul de anatomie şi cel de anatomie patologică la Spitalul Colţea, celelalte laboratoare în diferite imobile, pe străzile Brezoianu, Sf. Spiridon, Batiştei.

Lui Carol Davila i se datorează înfiinţarea unor societăţi ştiinţifice – ”Societatea medicală” (1857), ”Societatea de Cruce Roşie” (1876), ”Societatea ştiinţelor naturale” (1876) -, precum şi două reviste medicale – ”Monitorul medical” (1862) şi ”Gazeta medicală” (1865).

Înainte de Războiul de independenţă a avut inspiraţia să doteze ambulanţele în vederea unui efort militar care se preconiza, iar în perioada Războiului pentru independenţă (1877-1878), Carol Davila a condus serviciul militar al armatei, pentru activitatea sa din perioada înfruntărilor militare fiind distins cu ”Steaua României” în grad de Comandor şi cu ”Virtutea Militară”.

Imediat după Războiul de independenţă, odată cu Universitatea din Iaşi, începea şi activitatea Facultăţii de Medicină din localitate, la 1 decembrie 1879, datorită prezenţei în Guvern a lui M. Kogalniceanu şi N. Kretzulescu, precum şi penuriei de cadre medicale de după razboi. De-a lungul timpului, mari personalităţi au marcat activitatea Universităţii de Medicină din Iaşi: Grigore T. Popa, Leon Scully, Petru Poni, C.I. Parhon, Aristide Peride, Ion Ciure, Ludovic Russ, Ernest Juvara, C. Proca, N. Leon, V. Sion, Fr. Reiner, E. Riegler, Al. Slătineanu, I. Tănăsescu, A. Tupa, V. Râşcanu, L. Baliff, J. Niţulescu, O. Franche, Vl. Butureanu, P. Vancea şi alţii.

Lui Carol Davila i se datorează şi înfiinţarea orfelinatului de la Pantelimon pentru băieţi, azilul de surdo-muţi de la Pantelimon şi Azilul ”Elena Doamna”.

În anul 1883, în urma demersurilor făcute de facultate, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice a trimis decanatului o copie a planurilor efectuate după cele ale Institutului de Patologie din Innsbruck (Austria), invitând comisia profesorală să accepte un edificiu asemănător. Clădirea, care trebuia să prevadă și dezvoltarea facultății, urma să cuprindă în secții proprii laboratorul de anatomie și sala de disecție cu secția muzeului de anatomie patologică, amfiteatrul comun pentru cursurile teoretice ale facultății, cu săli pentru colecțiile lor speciale și un cabinet propriu fiecărui profesor, cancelaria facultății, bibliotecă, sala de consiliu și locuințe pentru personalul de serviciu.

Davila a eradicat în diferite regiuni ale țării epidemii grave, a călătorit și a inspectat spitale, a participat la Expoziția universală de la Viena din 1873 cu un compartiment medical al României, a avut grijă de copiii orfani. Pe cheltuiala lui s-a editat culegerea de poezii populare a lui Alecsandri, pe care Davila, mare iubitor de folclor, a acordat-o ca premiu elevilor din școliile sale.

Carol Davila a trecut la Domnul la 24 august 1884, la Bucureşti, după o carieră strălucită care a dus la progresul medicinei româneşti.

Clădirea Facultăţii de Medicină a fost ridicată după planurile arhitectului Louis Pierre Blanc (1860-1903), iar sediul principal al instituţiei se află pe Bulevardul Eroilor Sanitari, unde este amplasat Palatul Facultăţii de Medicină.

Construcţia a fost terminată parţial în anul 1901, iar la 1 octombrie, în noul local s-au deschis cursurile şi laboratoarele.

Abia la 12 octombrie 1903, clădirea a fost complet terminată şi a fost inaugurată simultan cu dezvelirea statuii lui Carol Davila, care a fost aşezată în faţa facultăţii, şi a fost realizată de sculptorul Carol Stork, fiind turnată în bronz în atelierele Şcolii de artă şi meserii din Bucureşti. Iniţiativa ridicării unui monument al lui Davila fusese luată în octombrie 1884, în cadrul primului congres medical naţional, care a avut loc la Bucureşti.

Intrarea principală a clădirii, este monumentală, fiind străjuită de coloane ionice, iar interioarele situează edificiul printre cele mai frumoase din Bucureşti.

Subsolul, construit din piatră, este soclul pe care este ridicată clădirea formată din 3 etaje.

Fațada principală, simetrică, este formată dintr-un parter înalt în apareiaj (un mod de dispunere a pietrelor sau cărămizilor unei zidării aparente), în care pot fi observate ferestrele în arc de cerc.

Corpul central, construit în rezalit (o tehnică de zidărie pentru modularea fațadei unei construcții) și înălțat față de cornișa generală, prezintă o colonadă și un fronton bogat ornat. Colțurile fațadei, scoase în față, adăpostesc scările care permit accesul spre etajele superioare.

Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfășurată simetric față de cele două volume masive din capetele acoperite cu cupole și prezintă cinci arce. Intrarea principală prezintă și un portal din piatră sculptată.

Un merit deosebit în realizarea acestei construcţii, precum şi în obţinerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu (1858-1922), personalitate politică de primă mărime a vremii. Celebrul doctor Thoma Ionescu – creatorul rahianesteziei superioare, considerată în literatura mondială ca o metodă pur românească – , fusese numit profesor al Facultăţii de Medicină din Bucureşti în anul 1895, şi a fost decan al Facultăţii de Medicină şi rector al Universităţii cu întreruperi, în perioada 1906 – 1926.

Alături de personalitatea medicului Carol Davila, printre profesorii care au contribuit la dezvoltarea învăţământului medical românesc în Bucureşti se află Iacob Felix (1832 – 1905, fondatorul şcolii de igienă), Alexandru Marcovici (1835 – 1886, întemeietorul clinicii medicale), Nicolae Turnescu (1819 – 1890) şi Constantin Dumitrescu – Severeanu (1840 – 1930), fondatorii clinicii chirurgicale, Zaharia Petrescu (1841 – 1901, fondatorul terapeuticii medicale) sau Alexandru Sutzu (1837 – 1919, întemeietorul medicinei legale şi psihiatriei).

În anul 1919, după Marea Unire, odată cu înființarea primei universități din Transilvania cu predare în limba română, Universitatea „Dacia Superioară” din Cluj, Iuliu Hațieganu a fost numit profesor și decan al noii Facultăți de Medicină din localitate. El a fost primul dascăl care a ținut cursuri în limba română, întemeind astfel sistemul de învățământ medical superior în limba română la Cluj.

În prezent, atât Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, cât şi Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central din Bucureşti poartă numele celebrului medic Carol Davila.

La 21 august 2019, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ”Dr. Carol Davila” a organizat, cu ocazia aniversării a 157 de ani de la înfiinţarea Corpului ofiţerilor sanitari ai Armatei, o serie de manifestări omagiale, între care un ceremonial religios şi depunere de coroane la mormântul lui Carol Davila, precum şi depuneri de coroane la statuia lui Carol Davila amplasată în incinta Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central ”Dr. Carol Davila”.

Rectoratul Facultății de Medicină și Farmacie “Carol Davila” funcționează în casa doctor Turnescu, celebru medic chirurg, profesor la Facultatea de Medicină, casă aflată pe strada Dionisie Lupu, la nr. 37. Aceasta a fost construită între anii 1893 și 1895, în stil neoclasic, specific lui Albert Galleron, arhitectul care a realizat și planurile Ateneului Român.

Aşa cum a fost încă de la început, timp de 150 de ani, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” se află în topul celor mai bune universităţi româneşti, fiind şi cea mai titrată instituţie de învăţământ superior medical din România.

Aici, sute de generaţii de medici, farmacişti, medici dentişti şi, mai nou, asistenţi medicali şi moaşe cu studii superioare au ieşit de pe băncile acestei instituţii de învăţământ cu un bagaj de cunoştinţe şi abilităţi apreciate în întreaga ţară dar şi în întreaga lume.

de Razvan Moceanu - RADOR

Gabriela Ionescu, Director general la Casa Experimentelor: "Sunt mulți copii care au mai fost și revin. Și sunt părinți care ne spun, de fiecare dată, că am venit aici a nu știu câta oară (...)"
Știință 26 Septembrie 2025, 11:57

Gabriela Ionescu, Director general la Casa Experimentelor: "Sunt mulți copii care au mai fost și revin. Și sunt părinți care ne spun, de fiecare dată, că am venit aici a nu știu câta oară (...)"

Casa Experimentelor din București își deschide porțile pentru micii curioși, invitându-i să descopere lumea...

Gabriela Ionescu, Director general la Casa Experimentelor: "Sunt mulți copii care au mai fost și revin. Și sunt părinți care ne spun, de fiecare dată, că am venit aici a nu știu câta oară (...)"
Oana Crăciun: În Croația, „au legat mult mai bine rolul instituțiilor în ceea ce înseamnă problematica aceasta a tulburărilor de sănătate mintală și de adicții”
Știință 25 Septembrie 2025, 17:00

Oana Crăciun: În Croația, „au legat mult mai bine rolul instituțiilor în ceea ce înseamnă problematica aceasta a tulburărilor de sănătate mintală și de adicții”

Adică, „ și cei de la poliție și judecătorii, adică cei care cumva interacționează cu astfel de cazuri, și familia...

Oana Crăciun: În Croația, „au legat mult mai bine rolul instituțiilor în ceea ce înseamnă problematica aceasta a tulburărilor de sănătate mintală și de adicții”
Studiu CREDU: 78% dintre români declară că au o mai mare încredere în informațiile medicale venite de la specialiști
Știință 25 Septembrie 2025, 15:00

Studiu CREDU: 78% dintre români declară că au o mai mare încredere în informațiile medicale venite de la specialiști

Peste două treimi dintre români caută informații legate de sănătate în mediul online, dar mai puțin de jumătate...

Studiu CREDU: 78% dintre români declară că au o mai mare încredere în informațiile medicale venite de la specialiști
Despre ecologia SF-ului
Știință 25 Septembrie 2025, 13:00

Despre ecologia SF-ului

  Ce legătură există între un premiu literar de poezie, un traducător prolific și talentat invitat să vorbească...

Despre ecologia SF-ului
Știința participativă – de la fotografii de vacanță la studii științifice
Știință 24 Septembrie 2025, 23:08

Știința participativă – de la fotografii de vacanță la studii științifice

Știința participativă capătă tot mai multă amploare, transformând fotografiile din vacanță sau plimbări în date...

Știința participativă – de la fotografii de vacanță la studii științifice
Ce știm despre incendiul de la depozitul Antefrig din București din seara de 23 septembrie 2025
Știință 24 Septembrie 2025, 18:30

Ce știm despre incendiul de la depozitul Antefrig din București din seara de 23 septembrie 2025

În seara de 23 septembrie a.c., la o hală de depozitare din sectorul 2 al Capitalei s-a produs un incediu puternic...

Ce știm despre incendiul de la depozitul Antefrig din București din seara de 23 septembrie 2025
Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS  - ”Unul dintre aspectele importante ale Congresului Apimondia îl reprezintă programul științific”
Știință 24 Septembrie 2025, 10:02

Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS - ”Unul dintre aspectele importante ale Congresului Apimondia îl reprezintă programul științific”

La Copenhaga se desfășoară în perioada 23 -27 sept, Congresul mondial Apimondia. Federația Internațională a...

Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS - ”Unul dintre aspectele importante ale Congresului Apimondia îl reprezintă programul științific”
Simin Aysel Florescu: În rujeolă se moare prin multiple mecanisme. Cele mai frecvente complicații severe care pot duce la deces sunt complicațiile respiratorii, mai ales pneumonia bacteriană supraadăugată, care apare ca o complicație a bolii
Știință 23 Septembrie 2025, 19:02

Simin Aysel Florescu: În rujeolă se moare prin multiple mecanisme. Cele mai frecvente complicații severe care pot duce la deces sunt complicațiile respiratorii, mai ales pneumonia bacteriană supraadăugată, care apare ca o complicație a bolii

Este răspunsul la întrebarea ” de ce se poate muri din cauza rujeolei ?”, întrebare pe care am pus-o...

Simin Aysel Florescu: În rujeolă se moare prin multiple mecanisme. Cele mai frecvente complicații severe care pot duce la deces sunt complicațiile respiratorii, mai ales pneumonia bacteriană supraadăugată, care apare ca o complicație a bolii
Ascultă live

Ascultă live

19:00 - 21:00
Călătorie în jurul lumii
Ascultă live Radio România Cultural
19:05 - 22:00
ARENA NAŢIONALĂ
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
20:00 - 21:00
English 2
Ascultă live Radio România Internaţional 1
20:05 - 22:00
CUM NE PLACE! (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
20:30 - 20:56
Srpska redakcija druga emisija
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
20:00 - 22:00
ÎNTRECERE LA PETRECERE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
19:00 - 21:00
Pop Star
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
20:00 - 21:00
Emisiune în lb. maghiară
Ascultă live Radio România Timișoara FM
20:30 - 21:00
România de nota 10
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri