De Noaptea muzeelor, un posibil traseu expozițional prin Capitală

De 15 ani, în fiecare primăvară –are loc în România, manifestarea, îndrăgită de iubitorii artelor, dar și cu entuziasm așteptată de consumatorii ocazionali de cultură: Noaptea muzeelor!

Manifestarea s-a dezvoltat, an de an, atrăgând de partea ei, și mai multe instituții, și mai mulți adepți. Ediția de anul acesta a Nopții muzeelor, în observarea directă a lui Dragoș Neamu, manager al evenimentului are câteva particularități: fericita atașare de evenimentul dedicat muzeelor, a altor tipuri de instituții, printre care se numără filarmonicile, memorialele și galeriile de artă, apoi, crearea la București a unui cartier creativ și nu în ultimul rând, nivelul ridicat al calității manifestărilor din toate orașele țării, participante la Noaptea muzeelor.

Și pentru că prezentarea Nopții muzeelor la conferința de presă s-a desfășurat la Muzeul Recordurilor Românești situat pe Str. Parfumului, Nr. 25-27 vă propun prin cronica de astăzi, un circuit restrâns, cu doar patru obiective, care ar putea să înceapă chiar aici, cu acest muzeu, prima dată participant la Noaptea Muzeelor. Gabriel Soare, curatorul-coordonator al instituției, –gazdă a conferinței de presă –ne-a prezentat muzeul, unul pe care îl veți descoperi și d.stră, fascinant.

”Noaptea de fier” se numește aici, evenimentul și va putea fi admirată, cu acest prilej, colecția impresionantă, de fiare de călcat. Vizitatorii muzeului pot urmări istoria fierului de călcat și se pot bucura descoperind forme și decorații fel de fel; pe scurt, istoria umanității –prin prisma unui singur obiect, din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Colectia expusă la Museum of Romanian Records este, cel puțin la acest moment, cea mai mare din lume, având peste 35.000 de exponate și fiind omologată de Guinness Book of Records.

Din Str. Parfumului dăm foarte repede în Str. Anton Pann și aici, Noaptea Muzeelor se desfășoară la Casa Memorială „Anton Pann”. De data aceasta, pătrundem într-un alt tip de univers. Descoperim prin obiectele expuse, ”povestea vieții unui scriitor spusă într-un mod inedit, o incursiune în lumea literară și politică a vremii lui”- ne mărturisesc organizatorii. Conceptul curatorial este propus de arhitecții Constantin Goagea și Justin Baroncea și el ne introduce într-o lume încărcată de mister. Dincolo de ilustrațiile interesante de carte, instrumentele muzicale vor atrage cu certitudine atenția tuturor celor care vor trece pragul muzeului. ”Casa, prima și singura în care Anton Pann a locuit fără chirie, a fost cumpărată – împreuna cu locul – la 20 februarie 1848. Aflată la mică distanță de Biserica Sfântul Stelian-Lucaci, în a cărei strană dreaptă a cântat Anton Pann, locuința are o curte largă, în care proprietarul și-a putut muta tipografia. În această casă, Anton Pann a realizat cea de-a doua ediție a capodoperei sale, Povestea vorbii, iar mai apoi, Nezdrăveniile lui Nastratin Hogea, cealaltă creație de vârf semnată de autor, precum și O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu.” De curând intrată în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române, Casa Memorială „Anton Pann” își deschide de Noaptea Muzeelor porțile.

De pe Strada Anton Pann am putea ajunge pe Strada 11 iunie unde la Nr. 29 aflăm Galeria Stări și Obiecte. Pe site-ul www.noapteamuzeelor.org galeria se prezintă ca fiind ”anticonsumeristă ce promovează neo-artizani români care au în simțuri și în suflet meșteșugul materiilor prime (piele, fier, fetru, piatră, os, lemn, etc.) ca odinioară.”

Tot pe Strada 11 iunie se găsește și Muzeul de Artă ”Ligia și Pompiliu Macovei”, care ține organizatoric de Muzeul Municipiului București. La Muzeul de Artă ”Ligia și Pompiliu Macovei”, dincolo de expoziția permanentă alcătuită din obiectele personale și de artă deținute de cei doi, din care fac parte lucrări semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghiață, Gheorghe Petrașcu, Ion Andreescu, J. Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Marcel Iancu și M.H. Maxy –putem remarca expoziția tematică Magia liniei (Ligia Macovei și lirica eminesciană). O mare iubitoare a poeziei eminesciene, Ligia Macovei s-a aplecat cu interes și căldură asupra creației acestuia, realizând lucrări de grafică excepționale.

Desigur, acest traseu imaginat de mine este unul opțional. Pe site-ul www.noapteamuzeelor.org găsiți harta evenimentelor care se vor desfășura în Capitală, pe 18 mai a.c. și puteți să vă creați propriul d.stră circuit muzeal.

Realizator Roxana Păsculescu

foto credit- Roxana Pasculescu

imagini din Muzeul Recordurilor Romanesti