Ascultă Radio România Cultural Live

De la Universul Antropic la... Proiectul Inteligent sau la Multivers ? (p2)

06 Mai 2018, 14:59

În esență, principiul antropic susține că Pământul și Universul au parametri fizici cu valori precise și corelate, astfel încât omul să poată exista. Noțiunea a fost propusă în 1973, de astrofizicianul australian Brandon Carter.

În episodul precedent, v-am prezentat câteva constatări ale științei, care au determinat ideea, eretică pentru mulți, a uimitorului „acord fin” al unor valori (numere) zise „universale”, esențiale, apărute experimental. Precizia determinării acestora crește odată cu tehnologia, deci calitatea experimentelor; numărul de zecimale considerate exacte pare infinit.

Menționam ca exemplu, între altele, „celebra” constantă a structurii fine, alfa (≈ 1/137); dar, mai aproape de cunoașterea comună este numărul  pi (π=3.14159265358979323846264338379528840...)... secret și sacru în antichitate.

Așa-numita constantă cosmologică, Omega Lambda este modernă și  crucială în teoria energiei întunecate care, depășind marginal gravitația, ar cauza expansiunea „tocmai bună” a Universului. Constanta cosmologică oferă surpriza obținerii a două valori, colosal diferite, în funcție de mediul în care se face determinarea: atomic, respectiv galactic. Teoriile și metodele experimentale folosite la obținerea acestor rezultate repetabile și profund divergente au fost considerate corecte.

Mai aproape de „casă”, astrofizica Pământului în Sistemul Solar uimește prin fantele (domeniile de variație) foarte înguste ale parametrilor critici pentru viață... și observațiile de acest fel pot continua. Să notăm, doar, că Universul Antropic permite viața (și așa-numita cunună a naturii/creației - Omul),  dar nici un experiment nu s-a putut, măcar, apropia de obținerea viului din neviu. Mai mult, există perspective debusolante privind imposibilitatea acestui rezultat. Ipoteza Universului antropic este, prin extracția pur științifică, dificil de contrat prin desemnări ironice ca meta- sau pseudoteorie. Dilemele continuării raționamentelor sunt mari și răspunsurile pe care le vom trece în revistă - doar ipotetice, dar livrate aproape mereu cu sugestia certitudinii...abia umbrite de câte un cuvânt care exprimă posibilitatea, îndoiala.Ca exemplu al dilemelor la care conduce logica științifică, să pornim cu truismul că legile cunoscute, zise ale naturii, au fost și sunt aceleași dintotdeauna. Pare normal de acceptat. La fel și afirmația asociată - constantele universale sunt neschimbate de la BigBang, adică s-ar fi născut odată cu Universul. Ideea dilematică inevitabilă este presupunerea unei ordini sau informații inițiale, în acel prezumat „bob” de energie. Disputele de idei generate, fie și numai prin observația de mai sus, au depășit, cum era de așteptat, cadrul științific, în căutarea unor rezolvări.

Pe scurt, s-ar contura, ca variante majore de explicare a Universului Antropic: 1) Universul nostru, pe care-l observăm, este unic și apărut din pură întâmplare, cu toate legile și constantele care ne uimesc. Această teorie nu are susținere semnificativă, în nici un mediu, datorită probabilității infime, apropiată de imposibilitate; 2) Universul este unic; toate legile și constantele  sunt rezultatele unei unități adânci a fizicii, încă imposibil de înțeles pentru umanitate. În acest context, este de menționat frustarea savanților față de imposibilitatea „închiderii” Modelului Standard, a descrierii acestuia în ecuații simple, geniale sau a înglobării în MS a unei teoriei cuantice a gravitației. Este evocată și eventuala incapacitate funcțională, obiectivă, sau primitivismul creierului uman de a concepe existența acelei structuri a naturii care ar susține universul cunoscut.  De aici, până la ideea că o altă umanitate (2.0 !) ar fi capabilă de înțelegere, e doar un pas... 3) Universul din care facem parte este doar unul, dintr-un Multivers, adică o infinitate de alte Universuri, care ne sunt inaccesibile. Această ipoteză salvează, în esență, prin admiterea întâmplăriiprobabile, ideea că Universul pe care îl observăm, cu legile și constantele lui, este așa și nu altfel. Nu are sens mirarea și căutarea răspunsului la întrebarea de ce. În miliarde de universuri (paralele sau nu cu al nostru), constantele și legile pot fi altele. Ipoteza Multiversului este dificil de însușit într-o înțelegere comună a științelor. Dar, matemetica a făcut posibilă descrierea unor „bule” cu conținuturi infinite - asimilate universurilor - existente simultan. În opoziție - instrumentul matematic este contestat în privința realității lumilor teoretizate; spațiile multidimensionale, spre exemplu, sunt comune în matematici, dar imposibil de conceput în realitate.

 „...Sau K-23 ... Cum numiţi voi biluţele acelea negre, frumoase, care sunt folosite ca bijuterii? ― "Stropi negri". ― Aşa, aşa. "Stropi negri" ... Frumoasă denumire. Dar, ai auzit probabil de proprietăţile lor. Dacă trecem o rază de lumină printr-o asemenea biluţă, atunci lumina iese din ea cu întârziere şi această întârziere depinde de greutatea biluţei,de mărimea ei şi de încă nişte parametri. Frecvenţa luminii ieşite este întotdeauna mai mică decât cea a luminii intrate ... Ce-nseamnă asta? De ce? ... Există o idee nebunească, conform căreia aceşti "stropi negri" sunt regiuni gigantice spaţiale cu alte proprietăţi decât cele ale spaţiului nostru şi care au luat asemenea formă compactă sub influenţa spaţiului nostru ... Pe scurt vorbind, obiectele acestei grupe sunt cu desăvârşire inutilizabile pentru practica omenească, deşi din punct de vedere pur ştiinţific au o importanţă fundamentală” - din „Picnic la marginea drumului” de Arkadi și Boris Strugațki

         Tot matematicile au oferit seducătoarea teorie a corzilor. Constituenții ultimi ai materiei ar fi mici „corzi”, care ”ciupite” și interacționând, produc particulele elementare. Teoria corzilor admite un mediu cu 9 dimensiuni spațiale și o a zecea-timpul. Asemenea condiții fizico-matematice au permis modelarea Multiversului.Dar, ideea tulburătoare a simultaneității prezenței aceluiași element, de exemplu un electron, în locuri diferite, s-a conturat, deja, în urmă cu decenii, în mecanica cuantică. Rezultate recente o susțin. Fenomenul suprapunerii cuantice, sau așa-numita îmbricare (entanglement) - desigur, tot cuantică! - sunt deja clasice. Deci, dacă o particulă elementară poate „fi” în același timp, în locuri diferite... de ce n-ar reuși aceasta și două Universuri ? Deloc surprinzător, ipoteza Multiversului este contestată chiar între oamenii de știință. Se invocă, de exemplu, pe lângă „matematica-SF” deja menționată, faptul că ipoteza este mai mult filozofică decât științifică, deoarece este nefalsificabilă, adică nu permite infirmarea prin experiment. Pentru că nici un experiment, oricât de sofisticat, nu poate „detecta” naturi constituite pe baze fizice diferite de cele ale lumii noastre.

Doi susținători și doi sceptici ai teoriei Multiversului, din liste mai lungi, populate cu oameni de știință de mare forță,  inclusiv laureați Nobel: Andrei Linde (n.1948, Moscova), fizician ruso-american, profesor la Universitatea Stanford, pionier, între altele, al Teoriei Dilatării Cosmosului;  Leonard Susskind (n.1940), profesor universitar și director al Institutului de Fizică Teoretică al Universității Stanford, între autorii Teoriei Corzilor și autor al conceptului asociat - „peisajul antropic”; Steven Weinberg (n.1933), profesor de fizică teoretică la mari universități americane și persoană-cheie în cele mai înalte foruri de profil, laureat Nobel în 1979;  sir Roger Penrose (n.1931), savant englez, matematician, fizician și filozof al științei, profesor la Universitatea Oxford, autor, între altele, al teoriei unui univers anterior Big-Bang-ului. Biografiile științifice ale savanților menționați (precum și ale altora implicați în cercetarea originii și devenirii Universului) sunt atât de vaste, meritorii și recunoscute, încât selecția de mai sus a fost un exercițiu profund ingrat... 

Bineînțeles că teoriile pro și contra Multiversului sunt imposibil de cuprins, de înțeles și de evaluat în afara cercurilor științifice specializate. Nu este întâmplător că majoritatea savanților au devenit și filozofi ai științei, au scris cărți destinate publicului, cu dorința de a se face înțeleși. Titlurile sunt de roman: Universul Elegant, Icar la limita timpului, Realitatea ascunsă, Peisajul cosmic, Povestea științifică a creației, Amurgul stelar, Fantoma din atom, Adio realității... Cititorul sedus va fi pus la încercare de formidabila încărcătură ideatică și stiințifică a unor astfel de cărți. Dacă la cele mai înalte niveluri ale gândirii științifico-filozofice se dezvoltă și argumentează idei fundamentale opuse, atunci care este șansa ca omul obișnuit, educat, „nepolarizat” și dispus la reflecție să ajungă la un set de idei corecte în raport cu realitatea? Răspunsurile dumneavoastră, stimați cititori și ascultători, ar fi interesante... Dar, să revenim la urmările acceptării teoriei universului antropic - cel potrivit vieții și, mai ales, omului, capabil de a-l observa. Apariția Universului „nostru”, 1) unică și întâmplătoare sau 2) unică și condiționată de un „strat adânc” al organizării naturii, imposibil de înțeles sau 3) ca întâmplare probabilă în Multivers, este completată de scenariul modern, controversat acerb, al

4) Proiectului Inteligent: această ipoteză a fost lansată ca reacție la evoluționismul darwinist, apoi extinsă la Sistemului Solar și, în final, la Univers.  În esență, P.I. susține că la originea complexității și uriașului bagaj informațional, specifice structurilor din univers și, în particular vieții, s-ar afla cauze inteligente. De asemenea - că apariția naturii organizate și, mai ales, a vieții ar fi fost fenomene abrupte, cu rezultate incluzând, de la început, caracteristicile observabile azi. Conceptul Proiectului Inteligent este considerat eretic (sau chiar mai rău !) de știința mainstream, dar și de grupuri religioase. Eretic (rătăcit în idei) față de știință, deoarece îi include realizările și metodele, pentru a ajunge la concluzia existenței unor nenumite inteligențe creatoare. Aici este un măr al discordiei. Evoluționiștii (larg majoritari) susțin că Proiectul Inteligent este o deghizare modernă a creaționismului, în timp ce adepții accentuează că ipoteza P.I. nu specifică -să o numim natura- cauzei inteligente. Adică - poate fi Dumnezeu, dar nu neapărat.

Cartea „Despre Panda și Oameni” (ap. 1989, SUA) cu subtitlul „problema centrală a originii biologice”, un auxiliar școlar, a fost considerată „radioactivă” (adică letală, toxică) prin susținerea în liceele americane a teoriei Proiectului Inteligent și popularizarea masivă a conceptului. Ideile moderne de gen erau de mult (anii 1920) în discuție, „Știința creației” argumentând existența lui Dumnezeu prin observarea complexității naturii. Era un sincronism neîntâmplător cu formidabilele progrese ale științei din primele decenii ale secolului al XX-lea. Dar, Argumentul Teleologic - susținând creația intenționată a naturii era în circulație încă din antichitate, după cum se va arăta mai jos.Revenind la secolul XX, să-i amintim, în context, pe englezii  Federick Tennant (1866-1957), erudit om de știintă cu studii de teologie, Richard Swimburne (n. 1934), filozof al științei și religiei sau pe  Alvin Plantinga (n.1932), filozof analitic creștin cu lucrarea sa ”Dumezeu și alte minți” (!) 

        Urmărirea contextului biologic al apariției Proiectului Inteligent ar depăși cadrul acestui episod și ar divaga de la extensia la micro- și macrouniversul antropic.  Aici, descoperirile fizicii nu mai sunt contestabile sau răsturnabile, precum în paleoantropologie. Constanta structurii fine există de la început (BigBang?) și nu constituie obiect de dispută semantică, precum -să zicem - Lista regilor sumerieni sau vreo plăcuță de lut cu oameni, zei, hibrizi și obiecte ciudate. Oamenii de știință (desigur, cei care au capacitatea și mijloacele necesare) au fost forțați de împrejurări să se exprime privind Geneza universului antropic și să opineze dacă a fost sau nu proiect inteligent! Dramatismul acestei opțiuni, în comunitatea științifică, este major: Neacceptarea Proiectului Inteligent implică fie Universul unic și întâmplător antropic; fie Universul unic, antropic și guvernat de „stratul determinismelor  nedetectabile”; fie Multiversul teoretic fizico-matematic, în care Universul nostru există cu șansa 1 la infinit. Acceptarea  Proiectului Inteligent ușurează, aparent, drama cunoașterii prin acordul asupra existenței unei instanțe diriguitoare a formării Universului, identificată, de obicei, limitativ, cu Dumezeu al religiilor abrahamice. Adepții P.I. refuză această limitare, în timp ce oponenții o declară singura posibilă în logica teoriei.

   Platon, Socrate și Aristotel (sec. 4-5 î.Hr.) sunt dintre primii cunoscuți susținători ai Proiectului Inteligent aplicat Cosmosului, deși, se pare, au folosit cunoașterea unor surse indefinit mai vechi. Apoi, stoicii (urmași, în plan ideatic, ai sus-menționaților) au dezvoltat un corpus al argumentelor creaționiste. Neoplatoniștii (primele secole d.Hr.) n-au susținut Argumentul Teleologic.În Evul Mediu, sir Isaac Newton și Renée Descartes, au folosit ”Analogia Ceasornicarului” în susținerea originii divine a legilor naturii, în timp ce David Hume  a opus (încă din anii 1700!) argumentul necunoașterii experimentale, directe, a facerii lumii, nicicum a „Ceasornicarului”...

        Inutil de menționat, stimați cititori și ascultători, că rezumarea în două episoade a conceptelor Universului Antropic, Multiversului și Proiectului Inteligent reprezintă un demers ingrat față de masa, forța argumentelor și prestigiul celor care le susțin sau dispută. Preocuparea privind originea și structura lumii este perenă, fie și înnecată continuu de asurzitoarea proximitate. Ereziile moderne au mereu de-a face cu „marile întrebări”, la care sunteți invitați să meditați. Și în acest context, „gândirea nu este divertisment, ci o obligație”.

redactor Florin VASILIU

”Taine și comori” la Artsafari

”Taine și comori” la Artsafari

Din 8 martie 2024, în Palatul Dacia România, Palatul Pinacotecii - cum a început deja să fie cunoscută și...

”Taine și comori” la Artsafari
Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre
GenZ Podcast 29 Februarie 2024, 19:20

Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre

Autor: Luoana Pleșea   Tinerii din România vor putea vota anul acesta pentru patru tipuri de alegeri –...

Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre
Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 29 Februarie 2024, 14:48

Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”

O expoziție de portrete și de lumină ar putea fi succinct descrisă expoziția lui Vasile Mureșan Murivale de la Galeria...

Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”
Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza
YOU + EU 2024 28 Februarie 2024, 21:32

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza

Autor: Luana Pleșea   Cetățenii Uniunii Europene își aleg anul acesta noii reprezentanți în Parlamentul...

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza
Generația Z: Politician sau activist?
GenZ Podcast 25 Februarie 2024, 16:30

Generația Z: Politician sau activist?

Autor: Cătălin Glăvan   Implicarea tinerilor în politică reprezintă un domeniu deopotrivă captivant, esențial și...

Generația Z: Politician sau activist?
Criticul de artă Eduard Andrei - ”Artista invită privitorul într-un drum inițiatic...care presupune contactul cu opera brâncușiană”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 22 Februarie 2024, 07:30

Criticul de artă Eduard Andrei - ”Artista invită privitorul într-un drum inițiatic...care presupune contactul cu opera brâncușiană”

Curatoarea Diana Roman și criticul de artă dr. Eduard Andrei ne propun o expoziție și înțelesurile ei, aparte, de Ziua...

Criticul de artă Eduard Andrei - ”Artista invită privitorul într-un drum inițiatic...care presupune contactul cu opera brâncușiană”
Graficianul Mircea Nechita: în ”Gruparea Opus” , ”orientarea în sens artistic nu este nici pe departe radicală. Ne situăm, zic eu, într-un posmodernism aproape clasic”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 16 Februarie 2024, 07:00

Graficianul Mircea Nechita: în ”Gruparea Opus” , ”orientarea în sens artistic nu este nici pe departe radicală. Ne situăm, zic eu, într-un posmodernism aproape clasic”

În a doua parte a lunii ianuarie a anului 2024, la Galeria de artă Simeza , Grupul Opus ne-a mai propus o expoziție de...

Graficianul Mircea Nechita: în ”Gruparea Opus” , ”orientarea în sens artistic nu este nici pe departe radicală. Ne situăm, zic eu, într-un posmodernism aproape clasic”
Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (I). Siegfried Mureșan: „Parlamentul European este instituția cea mai democratică (...), singura instituție europeană aleasă în mod direct de oameni din toată Uniunea Europeană”
YOU + EU 2024 15 Februarie 2024, 13:06

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (I). Siegfried Mureșan: „Parlamentul European este instituția cea mai democratică (...), singura instituție europeană aleasă în mod direct de oameni din toată Uniunea Europeană”

Autor: Corina Negrea   Siegfried Mureșan este deputat european, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular...

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (I). Siegfried Mureșan: „Parlamentul European este instituția cea mai democratică (...), singura instituție europeană aleasă în mod direct de oameni din toată Uniunea Europeană”
Ascultă live

Ascultă live

08:00 - 09:00
Dimineața Crossover (partea a II-a)
Ascultă live Radio România Cultural
07:20 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
07:20 - 09:00
BUNĂ DIMINEAȚA, GOSPODARI!
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
07:03 - 10:00
Bună dimineaţa Transilvania
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru