PORTRET: Baroneasa Margaret Thatcher, prima femeie premier din Europa, „Doamna de Fier” a politicii mondiale
4 May 2019
Idei in nocturnă- Pagini de Istorie – Despre istoria şi prezentul…..sibian al Europei
7 May 2019

Daniela Rei Vișan în dialog cu Horea Paștina și Mircea Oliv (II)

”1. La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. 2. Acesta era întru început la Dumnezeu. 3.Toate prin El s-au făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. 4. Întru El era viață și viața era lumina oamenilor.(…) 9.Cuvântul era lumina cea adevărată care luminează pe tot omul care vine în lume.”
                                                                 Evanghelia după Ioan cap1.

Duminică 5 mai 2019 de la ora 22,20 la Radio România Cultural vom difuza cea de a doua parte a interviului realizat cu pictorul Horea Paștina și Mircea Oliv, critic și istoric de artă.Vă propunem un exercițiu intelectual, dar și unul sufletesc. Vom discuta despre simbolismulu  ALBULUI din opera lui Horea Paștina, vibrație care ne reamintește de Grădina Raiului, de starea paradisiacă a omului, aflat în apropierea Creatorului său.
În  ”Ascultarea  privirii”, Horea Paștina reface  un traseu desprins din Pateric. Pictorul vorbește adeseori despre ”lucrul ” său; o aluzie la lucrarea continuă a  fiecăruia dintre noi cu noi înșine; așa cum călugării din pustie, retrași din forfota zgomotoasă a orașelor, își împletesc coșurile de nuiele, în timp ce mintea, cu gândul către Dumnezeu, coboară în inimă:” Stau în atelier și lucrez. Privesc lucrul ca un grădinar grădina lui. Strămtoarea paletei de de culori cu infinite posibilități mă face să mă simt in largul meu.(…)Observ. Pornesc de la observație.Atâta frumusețe, folos și rost în jur! Plin este cerul și pământul de mărirea Ta, Doamne! Te bucură. * Auzului meu vei da bucurie și veselie.* Am ce să fac și în ce fac aștept răspuns. Înțeleg puțin. Semăn, sădesc, dar și plivesc. Și dacă folosesc guma de șters pe care mă bizui, încerc să simplific. Uneori foaia rămâne albă.* Spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi* O iau de la început. În tăcere. Tăcerea e un cuvânt și îmi folosește. Ea poate fi un răspuns și un sens în lucrul meu, în fața mărimii și lărgimii întrebărilor care amplifică, care mă fac să mă simt strâmtorat, mut.(…) Caut liniște în cât mai puțin, în această viață a mea, trecătoare, dar și răbdătoare. O picătură.”(…)

” Grădinarul. Cu privirea în pământ, cu privirea la suflet. Lucrând. Pământul cel bun. Învață.* Să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte de grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.” Cerul și pământul, trupul și sufletul la un loc.* Precum în cer așa și pe pământ.* Privirea interioară la cer. Liniștitoare. Chilia. Stai în chilia ta și te roagă. Stai în grădina ta și lucrează. Lucrul cel nemuritor. Te inspiră.AScultare și vedere.”
Îndemnul formulat de pictor, prin cuvânt și culoare, ne reamintește de porunca dată lui Adam, de a lucra Grădina Raiului, de a-și lucra sufletul, în așteptare și ascultare.
Mircea Oliv subliniază faptul că la Horea Paștina  ALBUL din crinii câmpului sau  din ROZELE ce înconjură tronul ceresc  simbolizează revelația, înțelepciunea, inițierea. Calea regală pe care nu poate păși oricine. Cana de lut, fără toartă, este poate un autoportret al celui pregătit să purceadă la drum, așa cum scria în Ascultarea privirii:” Câștigăm spațiul, pierdem timpul și identitatea. Avem de ales între compunere și descompunere, între transfigurare și desfigurare, între lumină și întuneric, între viață și moarte-* și nu de la Mine sunt acestea.*  Elev. Tot mai elev. Pentru că între cărbunele de desen și guma de șters, cel mai important instrument al meu este guma. Ea îmi dă siguranța și încredera în lucru. Pot să șterg și să o iau de la început, învăț desenul cum învăț scrisul. Descopăr că așa de puțin știu. Cană fără toartă. Nou-născutul în slăbiciunea lui, ține toată casa în mână. Câtă tărie arer nu știe. Dragostea. Câtă bogăție și frumusețe.” 
Horea Paștina, ca și Paul Gherasim-care a pictat cvadratura cercului, în vibrații infinite de ALB- au făcut parte din grupul Prolog, despre care Mircea Oliv spunea că:” ne învață  să îmbrățișăm LOGOSUL.”
Horea Paștina ne sugerează o posibilă cale: ” Să învățăm și să ne innoim în cele puține. Să înțelegem. Dacă înțelegem puțin, putem înțelege și mai mult. Puțin…Studiem puținul….cât un grăunte de muștar….Pentru cine nu știe că nu știe poate să pară ușor. Dar cel ce știe că nu știe își dă seama de greutate lucrului și de dificultățile pe care trebuie să le biruiască în diversele etape ale lucrului său. Pe rând.Pas cu pas. Căderi și ridicări. După căderi încerci să te ridici. O iei de la început. Te Înnoiești.”

Invitați: Horea Paștina și Mircea Oliv

O emisiune de Daniela Rei Vișan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *