Ascultă Radio România Cultural Live

Creierul este diferit de un supercalculator! - Peter Naur (1928-2016)

07 Aprilie 2019, 22:35


În discursul de recepție a
Premiului Turing din 2005, cu tema Computing
vs. Human Thinking
, omul de știință danez considera subiectul ca fiind de importanță majoră și accentua asupra
deosebirilor esențial opozabile dintre procesarea, oricât de sofisticată, prin mașină și gândirea umană.

Concluzia nu este deloc banală, nici
lipsită de nuanțe sau posibile urmări. De exemplu, numeroșii adepți - pentru a
nu-i numi de-a dreptul fanatici - ai
inteligenței artificiale și-ar vedea idealurile limitate, fără consolarea
lăsării generațiilor viitoare a creării
„calculatorului-om”.

Câteva cuvinte despre eveniment:
Premiul Turing, decernat anual de Association for Computing Machinery (ACM, SUA)
este considerat Nobel al informaticii
și este decernat unei persoane
remarcabile prin contribuții „durabile și de importanță majoră pentru
informatică”. Această maximă distincție poartă
numele lui Alan Turing (1912-1954), om de știință sclipitor, activ atât în matematică
și domenii conexe, dar și în biologie, psihologie și filozofie, considerat
părintele informaticii teoretice și inteligenței artificiale. Prima decernare a
Premiului Turing a avut loc în 1966, iar lista laureaților și realizărilor acestora
jalonează dezvoltarea informaticii. Cititorul interesat poate găsi ușor online galeria portretelor premianților,
ilustrativă în sine pentru „greutatea” personalităților acestora.

În contextul acestui episod, sunt
de remarcat preocupările pentru dezvoltarea limbajelor de programare (a comunicării, adică, între om și creația sa - calculatorul) și continua
evocare a inteligenței artificiale, văzută
ca „summum”, culme a posibilităților mașinii.
Minți sclipitoare au înțeles că firescul
și eficiența comunicării
inter-umane - chiar tarate de frecventa beție
de cuvinte
sau aparenta slăbiciune computațională a creierului - sunt
idealuri cel mult modelabile în
definirea setului de instrucțiuni și sintaxei inteligibile mașinii. Cu conștiința miliardelor de operații și a ciclurilor
repetitive necesare pe secundă, eforturile s-au concentrat, pe bună dreptate,
spre esențializarea și eficientizarea limbajelor de programare,
constatându-se dificultatea creației (umane!)
chiar începând cu nivelul de bază, zis limbaj-mașină.

Pentru tema episodului,
comentariul de mai sus este, doar aparent, o paranteză la subiect; de fapt, explică extensiile aprofundate în
biologie, psihologie, neurologie, chiar filozofie ale unor corifei ai
informaticii.

Dacă Premiul Turing este privit
ca Nobel al informaticii, să vedem și cine este laureatul din 2005.

Peter Naur (1928-2016) face parte
dintr-un faimos grup danez de gândire influentă în IT, desemnat în branșă ca Școala de la Copenhaga. Capitala daneză
și foruri științifice ale acesteia au fost leagănul,
gazdele adolescentului, studentului, apoi omului de știință Peter Naur. De la
pasiunea pentru astronomie, satisfăcută prin lecturi timpurii dar aprofundate
și frecventarea Observatorului din Copenhaga la studenția absolvită în doi ani,
în loc de cinci, tânărul Naur afirmă o prodigioasă capacitate intelectuală. Alegerea
celebrului King's
College
din Cambridge pentru urmarea cercetărilor în astronomie
și nou-apărutul domeniu al programării calculatorelor, în anii 1950-1951, l-a
plasat pe Naur în incubatorul a ceea
ce va deveni Computer Science: mediul
științific britanic de profil era populat de personaje de vârf, promotoare ale
noilor tehnologii. La Cambridge, prin definirea unor metode noi de programare a
EDSAC (Electronic Delay Storage Automatic Calculator) Peter Naur a reușit eficientizarea masivă,
prin calitatea programării, a lucrului mașinii de calcul; mai mult, însă - a
fost expus curentelor de idei propagate de filozofi și psihologi în lucrări
precum notoria The Principles of
Psychology
a lui William James.

A urmat America tuturor
posibilităților, cu întâlnirea pionierilor programării
Howard Aiken (la Harvard) și John von Neumann (la Princeton). După doi ani, Peter
Naur revine în Danemarca unde se stabilește și, la sfârsitul anilor '50, renunță la
cariera în astronomie unde beneficia de o certă reputație, pentru a se dedica
ocupației non-academice (!) a
programării calculatoarelor. Devine implicat și productiv în definirea a ceea
ce va fi limbajul ALGOL (ALGOrithmic Language) - obiectiv comun al mai multor
grupuri de oameni de știință.

Peter Naur aduce, în anii 1960, programarea la nivel academic (a impus termenul Datalogy !) și, în deceniul următor, dezvoltă o controversă științifică metodologică de nivel major față de alt corifeu, olandez, al domeniului - Edsger Dijkstra. În esență, era ciocnirea ideatică între un intuiționist - Naur și un formalist al programării - Dijkstra.

Cu astfel de preocupări, era aproape inevitabilă tangența, apoi imersia în filozofie, Peter Naur preluând concepte ale lui Karl Popper, Bertrand Russel și altora și aplicându-le în știința programării. Era efortul - de discutat! - al încercării avansării într-un domeniu 100% construit de om, fundamental artificial, utilizând iluminări filozofice asupra vieții și societății.

Acest parcurs educațional,
profesional și de idei al lui Peter Naur a fost impregnat, mereu și gradual, de
raportarea la psihologie - domeniu instrumental
pentru dezvoltarea de către eminentul om de științăa unei teorii privind modul în care procesarea mentală se produce la nivelul neural, elementar deci, al
sistemului nervos. Aceste concepte ale lui Peter Naur, rezonante azi, erau
formulate în perioada 1990- 2010.

...și astfel, apare mai inteligibilă erezia din titlu: creierul prezintă diferențe esențiale, de neînlăturat, față de un oricât de super ...calculator !

Discursul de recepție al
Premiului Turing din 2005 este un manifest de convingeri formate în 50 de ani
pe tema contrastului între gândirea umană și procesul computațional. „Această
orientare a activității mele
- declară Peter Naur - și-a găsit finalitatea în cel mai recent rezultat - o descriere a
sistemului nervos arătând clar că nu are nici o asemănare
(sn. red.) cu un computer”.

Fraza este șocantă pentru mulți: idealul
creierului electronic asemănător
celui uman motivează, încă, oameni de știință, filozofi, artiști... cu toții
convinși că neuronul echivalează cu o
celulă de memorie, și că procesele psihice sunt reproductibile prin software. O copleșitoare producție de
literatură, film, alte forme de media frisonează pe baza roboților umanoizi sau
umanizați.

Este o împrejurare ironică - declară Peter Naur - că rostesc discursul de recepție al
premiului, sub auspiciile Turing. În fapt, o parte a muncii mele despre
procesare (computing) și gândirea umană
a fost o critică explicită sau chiar
respingere a ideilor unei contribuții marcante cunoscută drept
Testul
Turing”.

Cu acea ocazie, Peter Naur
reitera că o mare parte a zicerilor despre gândirea umană, activitatea și
educația științifică sunt false (eronate) și dăunătoare înțelegerii funcționării acestora.

O astfel de poziționare fermă,
critică și aspră față de adevărurile
acreditate
nu era ușor de acceptat pentru comunitatea mainstream. Un exemplu de respingere a paradigmelor imuabile a
fost inspirat de filozoful, logicianul, gânditorul
Betrand Russel (1872-1970) care a refuzat cauza
ca problemă centrală în activitatea științifică. Preluând ideea, tânărul
(pe atunci, astronom) Peter Naur a susținut că, în fond, astronomia nu era clădită pe cauze sau logică, ci pe descriere. Descrierea fenomenelor.
Dumneavoastră ce părere aveți, stimați cititori sau ascultători?

Cu această perspectivă a valorii
și productivității descrierii odată însușită, Peter Naur a contribuit
determinant la statuarea, în anii 1960, a unui limbaj de programare esențial
pentru timpul său - ALGOL (ALGOrithmic Language) caracterizat jurnalistic drept
cel mai influent limbaj de programare
despre care n-ați auzit prea multe
”. Iar Sir Tony Hoare (alt guru
al informaticii) îl califica drept „o îmbunătățire peste majoritatea
succesorilor săi” (!) Cu origini în 1950, ALGOL a constituit (precum alte lucrări
de pionierat ale inteligenței tehnice umane) o realizare seminală, de însămânțare a
terenului - în acest caz, al dezvoltării limbajelor de programare care au
urmat. Impactul asupra acestora a fost profund. Dintre „descendenți” sunt
remarcabili „C”, „Pascal” și „Ada”, cu sintaxe și structuri direct influențate
de ALGOL. Peter Naur a fost editorul așa-numitului Raport ALGOL 60, care a rămas până azi (datorită și unui alt
vizionar al programării - John Backus) standardul descrierii gramaticii limbajelor formale.

Acest subiect, al comunicării Omului cu Mașina, creația
sa, a fost perceput drept crucial, încă de la începuturi. Cum este de așteptat,
limbajele de programare au fost dezvoltate cu atenția spre matematici și
limbajele naturale. Și, de la unul
dintre cei câțiva „topografi” ai informaticii - Peter Naur - vine, la recunoașterea
supremă a meritelor sale - acordarea Premiului Turing - concluzia că nu există nici o asemănare între sistemul nervos
uman și memoria unui calculator !

O asemena concluzie reprezintă
revolta (logică!) a lui Peter Naur față de „deturnarea” psihologiei (inevitabil
conectată cu definirea limbajelor de programare) spre descrierea, politic corectă, a computerului: acesta
din urmă ar „urma” viața mentală umană. Peter Naur plusează, chiar, calificând
atitudinea de mai sus drept „ideologie”!

Studiile agregate ale
formalizării, logicii și regulilor în descrierea funcționării gândirii au
condus la apariția, în 1994, a unei cărți cu titlul „A ști și mistica logicii și regulilor”. Mistica - adică ascuns, inexplicabil pe cale rațională... așa percepea Peter Naur ultima instanță a cunoașterii umane !
Logica și regulile gândirii umane ar fi, în ultimă analiză, imposibil de emulat
în proiectarea Mașinii!

Este remarcabil că asemenea idei eretice în religia civilizației tehnologice contemporane aparțin autorului unor
contribuții fundamentale, durabile și unanim recunoscute în dezvoltarea
limbajelor de programare. Om de știință emerit, convins de adevărul și
profunzimea aserțiunilor sale, Peter Naur nu a ezitat să întrerupă, la
mijlocul anilor '90, legăturile
cu două prestigioase publicații de
profil - Computing Reviews și Communications of the ACM - ultima
aparținând chiar organizației care i-a decernat, zece ani mai târziu, premiul
Turing! Motivul disensiunii a fost ilustrativ pentru dogmatismul, închistarea
în idei a oficianților mainstream:
savantului danez i-au fost refuzate articole critice față de tema (și
susținători ai) avansului de la limbajul natural la cel mașină. Nu este singurul domeniu sau exemplu în care protecția tabuurilor științifice lucrează dogmatic;
un episod al seriei Erezii Moderne va
fi dedicat acestui fenomen, aparent uimitor.

Doar ca paranteză: Inteligența Artificială este un alt
astfel de tabu al domeniului, în numele căruia sunt puse în joc resurse
fabuloase. Așa-numita „Sophia” (Înțelepciune
(!!)) - „femeia-robot” care a legat
câteva fraze într-un interviu (și a primit cetățenia unui stat!) ori
„campinonii mondiali” AlphaGo (Go)
sau Deep Blue (șah) sunt considerați
de majoritatea entuziastă ca mașini
inteligente
, în timp ce foarte puțini le văd doar ca (nici-măcar-super)performeri
algoritmici
.

Revenind la Peter Naur - acesta
publică, în anii 1999-2000 ediții ale unei noi carți, cu titlul (din nou,
inflamator) Dicționar antifilozofic:
gândire - vorbire - proces educațional
. Era rezultatul și argumentarea
convingerilor personale despre denaturarea
psihologiei ca rezultat, parțial cel puțin, al influențelor filozofiei. Ideile-forte
erau de natură să scandalizeze: Peter Naur concluziona, după analiza operelor
unor filozofi marcanți, că aserțiunile acestora privind viața mentală sunt lipsite de susținere empirică, experimentală.
Corolarul - că filozofia este o ideologie
bazată pe presupuneri, dăunătoare științei și proceselor educaționale -
conținea și argumentația descrierilor
corecte ale vieții mentale și activității lingvistice, datorate psihologului
William James, respectiv lingvistului Otto Jespersen - eminențe ale domeniilor
respective, desconsiderați de filozofi.

Nu este deloc comun, ca un calculatorist să insiste în descrierea
bazelor funcționării gândirii: O anatomie
a vieții mentale umane - psihologie într-o reconstrucție neideologizată -
încorporând teoria stării sinapselor
(în
descrierea
- n.red) vieții mentale este
titlul cărții lui Peter Naur, apărute în 2005. Era sinteza convingerilor
autorului în teme precum obiceiul, fluxul
gândirii, asocierea și însușirea
(atent preluate de la mentorul său
spiritual, psihologul și filozoful Wiliam James), completate cu contribuțiile
proprii la obiceiurile de semnalizare și
limbaj, gândirea creativă și generarea artistică
. Încercarea modelării în hard și soft a acestor procese ale
vieții umane ar friza, după Peter Naur, idealul donquijotesc al atingerii inteligenței artificiale. Inconștiența
sau respingerea descrierilor corecte ale
bazelor anatomice, fiziologice și psihologice ale formării gândirii nu ar lăsa
(cunoscătorilor) nici măcar șansa luării în serios a pleiadei de roboți
inteligenți din creația s.f.

Departe de a fi un anti-american, Peter Naur a identificat
și respins ceea ce el numea American-psychology-enterprise
- Întreprinderea psihologică americană a sfârșitului de mileniu: un
conglomerat ideologizat, nelipsit din toate structurile dinamice și tem(p)ele
dezvoltării societății. Problema, în concepția lui Peter Naur, nu era
introspecția psihologică, ci stricarea prin erori, majoritatea ideologice, consacrată în dicționare
specializate precum Oxford
sau Penguin
, a conceptelor psihologiei. Consecințele ar fi negative și
complete: neclaritatea termenilor și eșecul justificării experiențelor de
viață, activitatea psihoterapeutică devenită o escrocherie ignorată sau
tolerată la nivel continental, diminuarea relevanței activității academice de
profil care, după Peter Naur, s-ar dilua și irosi în confuze încăierări logice
și experimente nerelevante pentru viața umană.

Contestarea vehementă a
tabu-urilor modernității este - fapt notabil - însoțită de teorii alternative,
ancorate în ape adânci ale gândirii unor iluștri întemetori: Peter Naur
consideră Principiile psihologiei -
lucrare din 1890 a lui William James - drept contribuție științifică supremă,
la nivelul Philosophiae NaturalisPrincipia Mathematica lui Newton.

Bazat și pe studiul altor
contribuți respectabile, Peter Naur elaborează Teoria stării sinapselor, pe care o pune în circulație în anul
2004. Aceasta presupune o înțelegere care depășește nivelul pregătirii prezentului
episod; în esență, este identificat și teoretizat, la nivelul sinapselor, locul
„plasticității” (după expresia autorului) sau maleabilității sistemului nervos, ca sursă a apariției unor trăiri
fundamentale. Peter Naur elaborează propria-i descriere a sistemului nervos
central, pe baza a trei elemente - sinapse, neuroni și noduri - și un număr de straturi.
Posibila corespondență cu obiectele matematice numite grafuri este imediat sesizabilă, dar calitatea „modelatoare”, plasticitatea legăturilor-sinapse în
geneza trăirilor nu este prezentă
(fiindcă nu este posibilă) într-o Mașină Turing - esența oricărui
computer.

Concluzia susținută de Peter Naur
nu este negociabilă și instituie una din acele limite ale științei,
deconcertante prin faptul că nu pot fi,
rațional, depășite: pentru a descrie gândirea umană, este nevoie de ceva diferit, non-digital.

Erezie mai mare, în sfera pozitivismului științific pregătit să explice orice, acum sau în viitor... nu se poate imagina. Dacă nu sunteți un incontestabil guru al domeniului, aureolat de merite, aflat la vârsta înțelepciunii... nu încercați. Riscați să fiți exilat din orașul de vis al științei!

redactor Florin Vasiliu

”Taine și comori” la Artsafari

”Taine și comori” la Artsafari

Din 8 martie 2024, în Palatul Dacia România, Palatul Pinacotecii - cum a început deja să fie cunoscută și...

”Taine și comori” la Artsafari
Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre
GenZ Podcast 29 Februarie 2024, 19:20

Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre

Autor: Luoana Pleșea   Tinerii din România vor putea vota anul acesta pentru patru tipuri de alegeri –...

Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre
Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 29 Februarie 2024, 14:48

Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”

O expoziție de portrete și de lumină ar putea fi succinct descrisă expoziția lui Vasile Mureșan Murivale de la Galeria...

Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”
Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza
YOU + EU 2024 28 Februarie 2024, 21:32

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza

Autor: Luana Pleșea   Cetățenii Uniunii Europene își aleg anul acesta noii reprezentanți în Parlamentul...

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza
Generația Z: Politician sau activist?
GenZ Podcast 25 Februarie 2024, 16:30

Generația Z: Politician sau activist?

Autor: Cătălin Glăvan   Implicarea tinerilor în politică reprezintă un domeniu deopotrivă captivant, esențial și...

Generația Z: Politician sau activist?
Criticul de artă Eduard Andrei - ”Artista invită privitorul într-un drum inițiatic...care presupune contactul cu opera brâncușiană”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 22 Februarie 2024, 07:30

Criticul de artă Eduard Andrei - ”Artista invită privitorul într-un drum inițiatic...care presupune contactul cu opera brâncușiană”

Curatoarea Diana Roman și criticul de artă dr. Eduard Andrei ne propun o expoziție și înțelesurile ei, aparte, de Ziua...

Criticul de artă Eduard Andrei - ”Artista invită privitorul într-un drum inițiatic...care presupune contactul cu opera brâncușiană”
Graficianul Mircea Nechita: în ”Gruparea Opus” , ”orientarea în sens artistic nu este nici pe departe radicală. Ne situăm, zic eu, într-un posmodernism aproape clasic”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 16 Februarie 2024, 07:00

Graficianul Mircea Nechita: în ”Gruparea Opus” , ”orientarea în sens artistic nu este nici pe departe radicală. Ne situăm, zic eu, într-un posmodernism aproape clasic”

În a doua parte a lunii ianuarie a anului 2024, la Galeria de artă Simeza , Grupul Opus ne-a mai propus o expoziție de...

Graficianul Mircea Nechita: în ”Gruparea Opus” , ”orientarea în sens artistic nu este nici pe departe radicală. Ne situăm, zic eu, într-un posmodernism aproape clasic”
Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (I). Siegfried Mureșan: „Parlamentul European este instituția cea mai democratică (...), singura instituție europeană aleasă în mod direct de oameni din toată Uniunea Europeană”
YOU + EU 2024 15 Februarie 2024, 13:06

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (I). Siegfried Mureșan: „Parlamentul European este instituția cea mai democratică (...), singura instituție europeană aleasă în mod direct de oameni din toată Uniunea Europeană”

Autor: Corina Negrea   Siegfried Mureșan este deputat european, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular...

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (I). Siegfried Mureșan: „Parlamentul European este instituția cea mai democratică (...), singura instituție europeană aleasă în mod direct de oameni din toată Uniunea Europeană”
Ascultă live

Ascultă live

12:00 - 12:30
Vorba de cultură
Ascultă live Radio România Cultural
10:10 - 13:00
PRIETENII DE LA RADIO
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
12:20 - 14:00
VIAȚA LA ȚARĂ
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
11:03 - 15:00
Pulsul zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru