Little Joe – cel mai inteligent și mai stilizat thriller al anului, acum pe ecranele românești
24 February 2020
Radio România, cinci nominalizări pentru Premiile UNITER 2020
25 February 2020

Colega noastră și realizatoarea emisiunii Scena și Ecranul, Raluca Rădulescu a fost nominalizată la Premiile Galei UNITER 2020

Credit foto: Florin Ghioca

Pentru a XXVIII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări alcătuit din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu, Călin Ciobotari a nominalizat-o la categoria critică de teatru, alături de Oana Cristea Grigorescu și Irina Zlotea, redactori la Teatrul Național Radiofonic, pe colega noastră Raluca Rădulescu, realizatoarea singurei emisiuni zilnice despre teatru şi film din FM-ul românesc: Scena şi ecranul de la Radio România Cultural.

Raluca Rădulescu este în prezent realizator la Radio România Cultural din cadrul Societății Române de Radiodifuziune, unde activează ca jurnalist cultural și comentator teatral. Este doctor în filologie al Universității din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Litereaturi Străine (cu teza Imaginea Rusiei și a rușilor în literatura franceză de călătorie din secolul al XIX-lea (2012), publicată cu titlul Paris – Moscova via Siberia de la Napoleon la Lenin la Editura Universității din București. Teza de doctorat este rezultatul mai multor stagii de cercetare la Universitatea Paris 8 – Saint-Denis, Institutul A.S. Pușkin din Moscova și Universitatea Jagelonow din Cracovia.

Din anul 1999 lucrează ca jurnalist cultural la Societatea Română de Radiodifuziune, realizând diverse emisiuni (Scena și ecranul, Universitatea Radio, Storymania, Comment ça va?, Călător pe mapamond, Bilet de îmbarcare, Espresso, Expresul de seară, Cu minte de week-end, Magister Marconi, Vorba dulce românească), dar și reportaje, interviuri, relatări sau comentarii teatrale pentru emisiunile de actualitate culturală difuzate de toate posturile naționale ale Radio România.

Din 2007 realizează materiale despre teatru (comentarii critice, interviuri, reportaje, relatări), participând la evenimente teatrale, premiere, festivaluri și showcase-uri din țară (Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Uniunii Teatrelor Europene și Interferențe la Teatrul Maghiar din Cluj, Întâlnirile Internaționale de la Teatrul Național din Cluj, FEST-FDR de la TNTimișoara, Festivalul de Teatru Piatra-Neamț, Festivalul Shakespeare de la Craiova, Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila, BabelFAST de la Târgoviște) și din străinătate (Festivalul și Premiile Naționale de Teatru Masca de Aur de la Moscova, MITEM de la Teatrul Național din Budapesta, Divina ComedieFestivalul Internațional de Teatru de la Cracovia, IKSVFestivalul Internațional de Teatru de la Istanbul, Augenblick mal! Festivalul pentru Public Tânăr de la Berlin, FADJRFestivalul Internațional de Teatru de la Teheran, TBSFestivalul Internațional de Teatru Tbilisi,  Epicentru – Showcase croat de Teatru pentru Publicul Tânăr și Păpuși, Showcase de teatru lituanian organizat de OKT la Vilnius, PALM OFF FEST din Praga, Nauruz – Festivalul Internațional de Teatru din Kazan etc.), uneori fiind chiar în juriile acestor festivaluri (în 2019, de exemplu, la ediția 15-a a Festivalului Internațional de Teatru Studențesc KUFAR de la Minsk). Adesea moderează discuții cu publicul după spectacole sau vorbește despre teatrul românesc contemporan (în 2019 la ediția 17-a a HIGHFEST – Festivalul Internațional de Teatru de la Erevan, Armenia sau la Festivalul Com•media din Lituania.

Din 2015 este realizatoarea emisiunii zilnice Scena și Ecranul de la Radio România Cultural și a rubricilor de teatru din emisiunile de actualitate culturală (Espresso, Orașul vorbește, GPS cultural, Cu minte de week-end etc.) pentru care a realizat comentarii, reportaje și interviuri cu cei mai importanți creatori de teatru din lume: Lev Dodin, Danila Kozlovski, Robert Wilson, Declan Donnellan, Oskaras Korsunovas, Rimas Tuminas, Thomas Ostermeier, Luk Perceval, Evgheni Mironov, Tony Servillo, Sidi Larbi Cherkaoui, Ohad Naharin, Oskaras Korsunovas, Hervé Koubi, Kristyan Lupa, Grzegorz Jarzyna, dar și din România: Marcel Iureș, Oana Pellea, Ion Caramitru, Maia Morgenstern, Gigi Căciuleanu, Miriam Răducanu, David Esrig, Radu Afrim, Alexandru Dabija, Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Constantin Chirac, Helmut Sturmer, Dragoș Buhagiar, Tompa Gabor, Mihai Măniuțiu, Laszlo Bocsardi, Alexander Hausvater, Gianina Cărbunariu, Ada Milea, Radu Nica și în egală măsură cu noua generație de creatori de teatru din România: Andreea Gavriliu, Ștefan Lupu, Bobi Pricop, Eugen Jebeleanu, Catinca Drăgănescu, Leta Popescu, Andrei Măjeri, Alexandru Mâzgăreanu, Erwin Șimșensohn, Vladimir Anton, Cristian Ban, Andrei și Andreea Grosu, Botond Nagy.

Din 2017 face și curatoriat teatral, fiind selecționer al Festivalului de Teatru „Toma Caragiu” de la Ploiești (edițiile 2016-2017), co-selecționer al festivalului Fest(IN) pe bulevard și Laboratoarele de Teatru DENS de la Teatrul Nottara, dar și Laboratorul Chagall. Viața mea la Teatrul Evreiesc de Stat din București, Laboratoarele IMAGO în cadrul Festivalului BabelFAST organizat de Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște sau Trei surori de Cehov la Teatrul „George Bacovia” din Bacău.

Raluca Rădulescu traduce carte de teatru și arte perfomative: Munca actorului cu sine însuși, vol. I și II de K.S. Stanislavski, Editura Nemira (2 ediții: 2013 și 2018), Sculptând în timp de Andrei Tarkovski, Editura Nemira (2015), Lecțiile de regie ale lui Vahtangov de N.Goncearkov, editura Nemira (2017), Jurnal necenzurat de V. Nijinski, editura Nemira (2018), dar și piese de teatru clasice sau contemporane. De exemplu, traducerea piesei Trei surori de A.P.Cehov a fost folosită pentru 8 proiecte diferite printre care Trei surori – Un scenariu (ne)firesc de liber după Cehov, spectacolul lui Radu Afrim de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, dar și la Teatrul Național din Târgu Mureș, Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad în coproducție cu Teatrul Nottara din București, Teatrul Național Radiofonic etc. Uneori semnează și dramaturgia unor spectacole, toate cele peste 20 de piese traduse fiind montate în numeroase teatre din București și din țară, dar și la Teatrul Național Radiofonic, printre care:

2019 – Ea și numai ea de Andrei Ivanov, regia Alexandru Mâzgăreanu la Teatrul ACT din București

2019 – Prințesa de cartier de Andrei Ivanov, regia Nikita Betehtin la Teatrul de Nord din Satu-Mare, text publicat în Antologia de teatru pentru spectacole lectură de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu

2019 – Janna de Iaroslava Pulinovici, regia Dumitru Acriș (4 nominalizări la Premiile Masca de Aur, Moscova, 2020) la Teatrul de Nord din Satu Mare

2019 – Vilegiaturiștii de Maxim Gorki – spectacolul Un dolce far niente, regia Catinca Drăgănescu la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași

2018 – coautoar și traducător al scenariului pentru spectacolul MolièreǀEréilom după M.Bulgakov și J.B.Molière, regia Roman Feodori la Teatrul Nottara din București

2018 – Beție de Ivan Vîrîpaev, regia Radu Afrim la Teatrul Național din Târgu Mureș

2018 – Peșcărușul de A.P.Cehov pentru spectacolul [ză] Pes©ăruș, regia Catinca Drăgănescu la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad

2016 – Războiul nu a început încă de Mihail Durnenkov (publicat în Antologia de teatru pentru spectacole lectură de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu), regia Bobi Pricop la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești

2016 – Trei suroride A.P.Cehov, regia Gavriil Pinte, la Teatrul Național Radiofonic

2015 – Livada de vișini de A.P.Cehov, regia Andreea și Andrei Grosu, la unteatru

2015 – Iubirea la oameni de Dmitri Bogoslavski (publicat în Antologia de teatru pentru spectacole lectură de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu) montată la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad de Vlas Massaci

2011 – Pescărușul de A.P.Cehov regia Yury Kordonsky, la Teatrul German de Stat din Timișoara

În 2014 Raluca Rădulescu a primit Premiul special UNITER pentru contribuţia la redimensionarea într-un discurs contemporan a unei cărţi fundamentale pentru practica şi teoria teatrală: K S Stanislavski – Munca actorului cu sine însuşi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *